(SANITIZED)UNCLASSIFIED ROMANIAN PUBLICATION ON PHYSICAL EDUCATION(SANITIZED)

• Document Type: CREST
• Collection: General CIA Records
• Document Number (FOIA) /ESDN (CREST): CIA-RDP81-01043R002100130012-7
• Release Decision: RIPPUB
• Original Classification: C
• Document Page Count: 97
• Document Creation Date: December 27, 2016
• Document Release Date: June 27, 2013
• Sequence Number: 12
• Publication Date: February 18, 1958
• Content Type: REPORT

Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release @ 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
50X1 -HUM
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release @ 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release @ 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
4-4 ;Jr.
V-14: T ?
?
" ? L. ? % 7 '
???
"r-
?-t)
;
?
?
1.1fgei
?
T
? ? -
,43 ''?1??'?,?
. ." ? ,
? W7-- '42t. :''" ? A
'Llt??
re,e
.1=332 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release @ 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
,?4!:
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
CON'
?
j'AritruLtif PENTRU OULTUR.A, FIZICA $1 SPORT
DE 4rE CONSILIUL DE WW1?'
, . .
? .
,
ERCETARI
NTIFICE
MENIUL
II FIZICE
Declassified in
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
COLECTIVUL DE REDACTIE
Prof. Dr. PL. C. ULMEANU.
-Candidat in 'Write pulagogice. EMIL
Prof. ILIE ISTRATE ? ?
olumul de laid cuprinde o culegere de rezu-
mate ale cercetarilor $iiinfif ice in. domeniul culturii
efectuate in ultimul timp, la noi in fara.
Necesitatea imbunatafirii continue a activitafii de
educafie fizica pune in fafa cadrelor.de specialitate o
serie intreaga de probleme noi, complexe, de a caror
rezolvare depinde crefterea continua a aces tei acti-
vitafi.
Pentru aceasta, fundamentarea $tiinfificed a prin-
cipalelor probleme teoretice i practice constituie o
sarcina direia trebuie sa-i acordam toata atenfia.
In activltatea de educafie fizicei este evident ca
emplrismul bazat pe observafii intimplatoare si expe-
nenfe personale nu-$1 mai are locul.
Pentru rezolvarea principalelor probleme din ac-
tivitatea de educafie fizica, se face tot mai mult sim-
tua hecesitatea coordonarii $i complehirii activitafii
*OW Cu cea qtlinfifico-teoretica. Cu alte cuvinte
se impune legarea strinsa a teoriei de practicei.
$tiinfa este chemata set' explice cauzele care de-
terminci asigurarea sanatafii, imbunatafirea capaci-
tafli de munca, obflnerea performanfelor sportive
Matte, precum cl s?rate metodele $i mijloacele prin
care se pot atinge aceste objective.
Pornind de la aceste premize Comitetul pen tru
Cultura Fizica $1 Sport de pe linga Consiliul de Mi-
niftri a cautat inca de la ihfiinfarea sa s?$eze ac-
-tivitatea de educafie fizica pe baze $tiinfifice urmind
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release @ 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
linia trasata de Hotdrirea Biroului Politic at C.C. at
P.M.R. din 26 iunie 1919, care recomandei ?studierea?1,
stabilirea fi aplicarga pe baze f tiinfifice a metodelor
noi de predate ci Oracticare a culturii fizice, in vede-.-
rea insusirii de calm: tineretul nostru a tehnicit spor-
tive celei mai avansate, tehnica sporiivd sovieticd
pentru obfinerea de rezultate capabile s?ontribute la-,
intdrirea $1 dezvoltarea mai departe a sportului.
nostru".
Astdzi activita tea de cercetdri fliinfifice nu se mai
face la Intim plate, ci in mod organizat, cduand
s?
rezolve problemele ridicate de practicii.
Inca din anal 1953, C.C.F.S. de pe lingd Consitiut
de Minigri a infiinfat an colectiv pentru cerceteiri
ftiinfifice in dorneniul culturii fizice. .
De aseinenea, cadrele didactice de. la Institutui de'
CulturdFlzlc? de la Catedrele de educatie fizicd
din institutele de invaliimint superior au sarcina de,a
efectua ? in cadrul munch i lot profesionale ? audit
fi cerceri ftiinfifico-metodice. ?
In ultimul Limp s-a extins infiinfarea de cabinete
metodice pe lingd C.C.F.S. regionale, cabinete tare
pe lingd alte probleme, au fi preocupdri in privinfa
activitafii tiinfifice in rindurite antrenortlor, prole-
sorilor de educafie fizicd fi a medieilor sportivi.
Necesitatea de informare? largd a dus Ia publica-
rea acestor note care reflectei o parte a rezultatetoti-
obfinute in munca depusti in unitelfite mentionate mai?
sus.
Astfel consideram cd se did posibilitate celor care
au preocupeiri in acest domeniu sd cunoasca' Olt re-
zultatele obfinute cit fi stadiul de dezvoltare q utter
probleme importante pentru teoria fi practica edu-
cafiei fizice.
? CERCETARI EFECTUATE
IN CADRUL INSTITUTULUI
. DE CULTURA. FIZICA
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
.nr
1+
114. ?
?
'
i',1af
V)
$????...
-ft ?
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27 : CIA-RDP81-01043R002100130012-7
?
?11.
" ???.;1
1???'
02.
-
??;?,
?
. ????
??'"?'?
-
?
??-??
, ? ? ?
?4_ .
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved
for Release
?
;
. ? '
? ?:(,r t,
7
et
OtttiTAki ASUPRA CONSTITUTIEI BIOLOGICE
LA ATLETI I
, I ? . :7 ,. ? .
-
Acad. Prof. St.-M. MILCU
Prof. Dr. FL. C. ULMEATILY
Catedra de fiziologle
.-.,Practicarea exercitiilor fizice are o profunda in-
flue* asupsra organismutui In totalitate. Punerea in
mi?care repetat5, coordonata, a masei mttsculare
fIttentarea centrilor nervo?i conduc la un comp1x de
hidificri ale'rnetabolisMului general *i local, cu mo-
dificari 6anseCutive fundtionale i morfologice.
- In procesele de transforma're qi de ameliorare ale
organiSintului, sub actiuma exercitiilor fizice, glan-
y dele endocrine au a15turi de sistemul nervos ?
iii rol Insemnat. Din cercetarile fgoute pe atleti de
performanta, reiese c.?ce?tia au un coeficient foarta
ridiCat 'de normalitate a fiziologiei endocrine, un to-
tins ,crescut pentru glandele fundamentale : hipofiza,
tiroiasuprarenale i. gonade. Exercitiile fizica dez-
Volta ?capAcitatea funetionala troficitatea glandelor
'endocrine citate. Ori, acestea sInt in ace1a5i time
kland? fundainentale morfogenetice ?i tnetabolice.
Prin inflitenta tor, exercitiile fizice pot modifica pro-
hind orgatiisniul 'asupra caruia actioneaza.
Ne-ant propus s4, cencetam aceasta problem pe
91 de atleti, care au participat la concursurile intr-
nationale de atletism d'e s-au inut la Bucureti. Toti
au fost examinati clinic ?i antropometric. La
63 dintre ei le-Am facut ?i examenul endocrin.
C'ornj4nicare fgcuta in ?sedinta sectiei medicale a Aca-
clemie1 R.PR. din 29.X1.1950. Publicata in revista ?Cultura
Filica i Sport" Nr. 11 --1 1950.
?
1.0
.110
y-,
?
.6 ?
t441.,
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
,
'st ??`' s ..;Arouppoonowep.r. ?
?
'zr
-
?t;i
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Examenul functional al hipofizeip tiroidei, supr
enalelor si gonadalor a fost apreciat prin cercetare
prin tonusul muscular, ritmul 'rnisc5rildr
reactiile vasomotorii si neuropsihice.
Perforrnantele ai fost inregistrate de juriile res
pective.
Din studiul datelor inregistrate, am obtinut urma'
toarele concluzii generale :
I. Exista o relatie apropiat5 intre practicarea unu
anumit sport si conformatia individului. La Tindul ei
aceasta este dezvoltata sau inhibata in unele carac
tere ce o compun, dup5 natura exerciMulut practice,
ceea ce na arata c?xercitiile fizice pot serVi ca
un
puternic mijloc de modificare a constitutiei. Aceast"
modificare poate fi obtinuta it grade iliferite,
epoca de dezvoltare a individului care a practicat
exercitiile fizice.
2. Am constatat ca un echilibru functional endo.
crin este necesar in sportul de competitie; far 134ntru
unele glande energetice au fost g5site note putin ac-s-
centuate de hiparfunctie.
RezultA c5 glandele morfogenetice fundamentale;,,,
care particip5 la dinamica neuromuscular sint
tens influentate de practica indelungataa .exetiCitiilori,
fizice. Aceasta inseamna c?rin practicama exefci.;
tiilor fizice se poate influenta-fiziologia .glandelor
docrine in sens favorabil, iar prin aciast4 se pOatef,?
modifica metabolismul general si dezvoltprea
fiztc?
Prin aceste modific5ri se explicali constatatea
cut 5 da educa tori, c?racticarea exercltiffor fizice In
conditii favorabile de medlu duce la deivoltarea pp-,
tima de care organism este capabil, asigurind ast-'
fel s5n5tatea si conditia.biologic5 necesar5 tru - a
munca de inalta productiVitate.
MODIFICARI FIZIOLOGICE IN CURSUL
"EFORTURILOR 'MARI DIN ANTRENAIVIENTUL
? GiNINASTELOR FRUNTA$E t
?
Prof. Dr. FL. C. ULMEANU
AsNt. Dr. At. PARTHENIU
Di.' G. OEORGESCU
Dr. AL. BADIN
Catedra de fiziologie
entrii.atingerep,unor performante superidare
In toate ralfurile-de sport este nevoie de ,un antrena-
Irma ,foarte, intens, cue si.. mareasca rezervele da
eenergii papacitatea de lucru? a organismului. .-La
astfel.,0e- rezilltate Se poite ajunge prin
eforturilbr marl, care in gimnistic'a se
vcarpcterizeaziprlit,:
? a)rePetiirt, intedrale, pe ling5 exercitii pe
b) .rnrirea nurri5rutui. de aparate ,de la 3 (dou5
plindiii.ale Si Out s9cundar) 4-5 au 6 $i rolosirea
:antrenamentelot ?sistem concuys" Cu cel .putin 2 luni
Inaintea dafet tdoncursului;
,cy antrenaMent pe saptimina ; .
?-?Aly;Aharirea:. timpului de antrenament pina la 4?
eforturilor man i necesita o
efortului i o riguroas5 su-
-praVekliere;InOicald...si fiziologica antrenamentu-
lui, spre&'ip-,,1'.05stata,aupdificarile funaionale _care se
aprople-j.dekli.nufa de", rezistenta a organismului.
Per104.1: ae:?pregatire a. lotului nostru reprizenta-
'EV aji(jej),U04,p-reapna -Festivalulufdin. 1953 si s-a
conUnuat,pin?n foUnie 1954?- Plantirile ?dz antrena-
?
I- cointullea0.,figut:5.1a-sesitmea ?tiOtifica I.C.F.* iunie
1955. ? ? ? ' ? L
41' Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
ment au fost alcatuite de catre aspirant4 P.. Pun
,
g.
ciu. Gimnastele au fost exaininate astfelf
I. Functia circuratorie. Modificarea
dicilor functionali ai circul-atiei a fost uirmarita pri
studiul frecventei cardiace si a tensiunii arteriale
diferite conditii din cursul antrenamentului, precu
si prin alte aspecte func,tionale ca?indicele de con
tractibilitate si volumul-b5taie (determinate prin k
moradiografia inimii. ? Dr. S. Schiau), studiate I.
inceputul si la sfirsitul perioadei de antrenament.
Frecventa cardiac5 j tensiupea arteria15 au los
urmarite in mod dinamic in cursul 'leciiilor tie antre
nament, i anume: in stare de repaus (Inainte tie tn
calzire) i dup5 fiecare aparat, prep= si in ttirsu
30 min.
perioadei de revenire, de mai mune ori, de,20
2. KimoradLografia inimii s-a efectuat
la 5 gimnaste, de Mai multe on, in cursul pe4ade
de antrenament. La 3 dintre acestea, indicele dettori
tractibilitate si volumul-b5taie al inimii au fost l sta,
tionare, iar in ce priveste celelalte dou5, gimriast
Y a prezentat modific5ri favorabile sub influenta an
trenamentului, jar gimnasta X a prezentat o u
defavorabil5, demonstrInd utilizarea predomiriania
sustinota' a fortei in exercitii.
3. Functia r espir a tO'rie.
functiei respiratorii au fost cercetate prin determina=
rea debitului respirator in repaus, dup5 efectuOrea
lectiei de antrenament in Intregirne, i apoi In. thiput
revenirii la normal in minutul 5 si 10. Din aerul
coltat s-a dozat 02 consumat CO2 eliminat (chiM.
L. Clejan). Din elementele dozate s-a calcurat consu,
mul energetic in calorii. , ? ' "
In tabela de mai jos stilt redate cifrele medii :
Repaus tnainte de efort .
Dupa efort ........
Dupa 10' de la efort .
ebp. 2 Oh M
I CO2 k ? calorii
IDit res 0 Consum
. 11,64 I. 3,78 3,40 1,7:
. 17,59 ? 4,81. 4,01 4.1
. 13,89 4,19 3,49 2,4 .
I I i
s?
4.sctiviital!eanervoasa superioar5
a fost Oeyetatkprm:
st,udiul co portamentului (st anume prin me-
{oda Anamnestic) ;
? prin met da studiului reflexului cerebral de
-V,Oriatle de ifrnpe ant5 (ca inetoda obiectiv experimen-
talt). ?
PrezentAm mai jos dou5 din cele mai catacteris-
tice'piofiluri neurodinamice
Pirlinasta..L are o intensitate liuna a procese-
ekeltatie?isi de inhibitie? cw-1.4oarg predomi-
nantg: ce,ea ce 11 d? clteva aspecte de
cOitiPortherif intli nite Ia tipul puternic neechilibrat.
.buna a proceselor, ea se
apropje,Celfinai.muit,de tiPul putemic echilibrat mo-
bil. - ,.?
DatoriaaCes.tot';caractere, gimnasta t are o mare
capacitate;:de InsuSires?.rapid5 a deprinderilor motrice,
obosind tricschimb reed.
La.gthinaga T, procesele de excitatie au o inten-
sitate,:relativ tre4uSi cu usoara predominanta a
inhi-
bifieL'?16W- mobilitatea sa relativ bun, isi pune
grew hi? ,eiridenti''poSibilitAtile reale ale organismu-
lui sau, 'datoriti todniai acestei ingafidlente a proce-
selor de excititie. De aceia, aceasta gimnasta 1?1
inSuseste'rniFAirile 'Mai" greu i progreseaza mai lent,
In schirfili este, capabil5 s?ina intr-o lectie de an-
trenament o-cantitate consid rabil mai mare de efort.
, 5. Funcfia neuromuscu1ar5. Excitabili-
tatea sisternului neuromuscular, care joaca un rol
fundamental in. practicarea exercitiilor fizice, se de-
teimina ? prim. clironaximetrie. La gimnastele noastre
s-au pro.dius .ameliorari functionale care au fost puse
in evidenta?,prin determinarea excitabilit?i muschi-
lor biceps,,deltoid,.s1 tvailriceps din partea dreapta.
Determinkiles.s-aulfacut n repaus, la inceputul
sfirsitul petidadei de .antrenament.-Cifrele Medii aratA
o imbunatatire a functiunii neuromusculare?studiate,
cu 35%? pentiebicept ?i ou 9% p9titru cvadriceps.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Declassified in Part- Sanitized Copy Approved for Release @ 50-Yr 2013/06/27 : CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Cele mai marl modificgri le-au avlit gininastek T
X, adica tocmai cele care au lucrat,mai inter's.
6. Randamentul sportiV rn functi
de ciclul m en s,t rual a fost 'apreciat prin fobo
sirea de chestionare prin care s-au obtintit date:su7
biective ale gimnastelor, observatil la locul de. an..?
trenament i aprecierea antrenorglu,i. rie aselninea
s-au m5surat in mod obiectiv calit?le Mice de baz
in perioadele fluxului menstrual.
La majoritatea gimnastelor se observ& In 'general
o crestere a calitatilor fizice in perioaaa'postrnnt-
truala i o scAdere a lor in perioada prelnenOrnall;
Din datele expuse rezulta urmkoarele concluzif:
1. Efortul depus de gimnaste In 'eadrut utteis
tii de antrenament variaza de la o zi la alta nix.
numai Iin punct de vedere al cantit5tiVglobal% ci
si in ceea ce pniveste esalonarea fazeloripartiale at
intensitAtii efortului, dat 'Rind c?rdinea in .catc se:
desfasoara exercitiile la diverse aparatese schimbl:
In fiecare zi. Din aceasta cauza,
marilor functiuni dupa exercitiile la diverse aparate-,
nu evo1ueaz5 in acelasi sens la toate gimnastele: Lit
unele gimnaste, modificarile se produc totdeatmadup,a'
exercitiile la un anumit aparat, pe cind la allele, du-p5.?
exercitii efectuate la alte aparate. Acesfe.iomportari,
diferite sint in functie .de caiithtile fizice spedifice
de pregatirea fizica anterioall ? pe care *le pOseclk
gimnastele in masura inegald. '
?
2. Desi la inceputul perioadei cafe 'face obiectut
acestei cercetari, gimnastele ayeau un grad de d.ntre4'
nament avansat, totusi indicii privitori-la, oirculati&
si la excitabilitatea neuromusculaca continua sOs 'se!'
imbun'atateasc5 pin& la sfirsitul-perioadei.
Excitabilitatea neuromuscular& prezinta amili--
orari mai importante la gimnastele-rare? au- lucrat
mai intens, adica au simpus sisteinului for neuromus-
cular un nivel mai rldicat de solicitare..
3. Consumul energetic si schimbuille re$irar
tori arata modificari in acelasi Sens cu ale no-:
tiunii circulatorii, Cu cart_p4streaza un parale
14
strins, at
ttiturot
urrneiziv,
4. La
circubatlet
Trittrziata,
until efort
gretidazail
riiflia obiruila a ctfrelor medii ale
w ?
nitfaitelor, Cit si in ..cazul particular care
re. .gimnaste indicii respiratiei
,I4fort. 14,1rezinte in mod sistematic
* cAror revinire la normal este
nol atribnim aceste modificari
jv al organitmului, fapt care an-
4insunt-energetio foarte important.
?, Iiidadro afia manta gimnastei respecttve,
tufa atestei perioade, indica
o \evbfitte,,,Afavoiatillt4, indicilor stabiliti prin acea-
stg'initedat,?,(adfda :Stiprafata immil, volumul eir
volurntilai* k,'.40,1711i0le de contractibilifate). Prirr
aceasta sccirifirint-,Starea , de supraincordare la
care este upti. organismul.
5,, Cgceta,reasandam0itulut sportiv in functie de
fazele..cittulpiatigtartial araTa ca Intre acesti doi
factOri-,eNis ?ieNit.precise, care variaza la diferi-
tele iiiintr,:p0;,a.sernenea se constata cg un
St al-Atideitufgatrili regintul de exercitii intense
f,ce;,44,srda Ci\fifensiitatOa .perturbArilor din perioada? .
inenstivait?:`si :1%tki'liffluenteaz?mai putin reali-
zdrea randainenttiliii ccirespunzatof;
,
6.? Din mid de Vedere al activitalii nervoase su-
perie?ag-ei constata'rn csa la mai multe dintre gimnas-
tele exarninatei0en special la cele mai reprezentativer
s-atob4piat'o corespondenta strinsa intre profilul
dinatilactiebrale l comportamentul -lor in timpul:
antretit iiierifelatse.inai.conslata ca solicitarite orga-
nisniultdegefitte-Ale eforturile marl, reprezintat o sar-
cina.,impoEtanttili:pentru activitatea nervoasi supe-
rioara, tri:Iliritia.,:cOrei,a? pot deveni manifeSte unele
elemente 'negative din neurodinamica cerebrala, care
In ictivitateeoPi?nuit5. nu s-ar Ii evidentiat.
7. Experienta adestel cercelari, care este numai un
inceput li'necesita sl fie conipletata. i amplificata, a
pus in evident& datele.obiective.de mai sus, din care-
se pot face_urrn&toarele constatari i propuneri :
15,
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved
2013/06/27: CIA-RDP81-01043R0o21 mni 9_7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
a) aplicarea principiului eforturilor marl in an
trenament nu se poate face Bra o stricta individuai
lizare a dozarii eforturilor ;
b) individualizarea este de neconceput .fara" cow'
trol medical si fizidlogic ; bazata numai 'pe date su-
bjective si de observatie, ea nu este suficient de cori;
creta si nu poate ajuta pe antrenbr In masura nece7
sara ;
c) dimpotriva, cu ajutorul,datetor obiective
pot pune in evidenta tulburarile functiunilor orga;
nismului in stadiul incipient si se poate preveri.
agravarea lor, tar pe de alta parte se pot valorifica,
integral ,posibilitatile de efort ale organismulun
acest lucru prezinta o importanta deosebita mai ales
in conditiile de lupta dirza din cadrul concursuriki,
internationale, unde Iictoria se obtine la diferenta
d) pentru ca echipele noastre reprezentative sa
poata progresa i sa atingaenivelul cerut, este. nece.'-'
sar ca cercetarea modificarilor fiziologice ale orgaT,
nismului sa se practice in mod obligatoriu, in anti:
? mite perioade ale antrenamentului. ValorificaTei
acestor date trebuie facuta in strinsa colaborare de
catre fiziolog, med!c si antrenor calificat.
'MODIFICAREN CALITATILOR FIZICE ?DE BAZA
'I (NESPECIFICE) PRIN ANTRENAMENTUL SPECIFIC
- ? DE 'MARE INTENSITATE LA GIMNASTE
Dr. M. GEORGESCU
Asist. Dr. ADR. IONESCU
Catedra de fiziologie
? ? In lucrarea de fa,ta a lost urmarit felul in care
sint,modificate calitdtile fizice nespecif ice, printr-un
antrenament specific indelungat fi de mare intensi-
late ?gimnaste..
Astfel s-au- studiat noua gimnaste din lotul R.P.R.
avind virsta intre 17 ?i 24 ani, sanatoase, cu gradul
de4naieStrie sportiva i vechimea in domeniul spor-
tultti diferite. 0 parte dintre sportive practicau si alte
sporturi i urmasera un indelungat proces de antre-
'lament bine condus ; in schimb altele practicasera
practicau numai gimnastica.
Examinarea calitatilor fizice s-a facut prin metoda
preconizata de unul dintre noi (Dr. M. Georgescu).
Subiectul a lost supus la un efort de fora si vitezA
de intensitate maxima constind dintr-un ciclu de 30
sarituri facute cu maximum de inaltime i. minimum
de timp de pregatire. Printr-o aparatura adecvata s-a
inregistrat rn 1/100 secunda viteza de reactie, durata
fiecarei'sarituri, precum i intervalul dintre ele (tim-
pul de pregatire). Cu ajutorul acestor elemente se
determina viteza de reactie, viteza de repetitie,
mat-
fimea -sariturilor, lucrul mecanic, puterea fi coeficien-
tul de eXplozie ale fiecarui suMect examinat. I
I Dr. Miron Georgescu, Contributii Ia studitil calitAtilor
fiztce. ,Revista ,ocultura FizicA ?i Sport" nr. 2 ? 1953.
'prate 01 cercetliri Mice c. 2911
444,g`
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
rtt.160
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27 CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Sportivele? au fost Wrniarite pe .o.perio0da t-.1.e 4
luni, fiecare din ele Hind examinata? de. treliau..patr
on in acest interval de timp.-, ' 4 : 6 ,. ?
Studiul datelor ?Minute la examina'rfie succesii
permite impartirea celor noui- gimnaste in doug ca
tegorii.
0 prima categorie cu.prinde we gimnaste la car
se constata modificari importante ale calitatilor if.
zice. Cea de a doua categorie inglobeaza trer gini
naste ale carol- calitati fizice sufera modificari foart
mid. !
Grupa I-a de gimnaste, la care Calitatilelfizice stu
diate s-au ameliorat in mod simtitbr, est el campus
din sportivele care la prima .inregiStrare prezentau
slaba dezvoltare a acestor calitati. Gimnastele.respec
tive aveau o clasificare sportiva Superioara .* pu
rind obtinuta, nu practiCaseta alte spo hid si in. an
trenamentul efectuat pina atunci nu se-pusese'.a.
,.
centul pe dezvoltarea multilateral. ?
*V
Grupd a 1I-a de gimnaste, la care nu s-au obser
vat mod ificari importante ale calitatilor fizice, cu
prinde sportivele cu cea mai tnalia calificare spot
tiva (maestre ale sp'ortului). Doua dintre1 ele sill,
studente la I.C.F., jar cealalta 6ste protesoara d-
educatie fizica. Prin programa de studii 0 I.C.F. ,
prin practicarea altor spoYturi, dezvoltarea lor fizic
s-a facut multilateral. La aceasta grupa spu consto
tat valori ridicate la prima examinare. ,
Modificarea deosebita a calitatilori, fizice la u
grup de gimnaste supuse 'in general la aceleasi pro
grame de pregatire se poate explica bazindu-se p,
frivatatura Jul I. P. Pavlov, in felul urrnator.:
? gimnastele Vara o indelungata pinned' spor
tiva aveau calitatile fizice de baza (fora, viteza
rezistenta si indeminarea) slab dezvoltate, aa cu
s-a putut constata la prima exarninare;
? procesel de antrenament a dus la formarea d
reflexe conditionate, care au permis formarea st
reotipului dinamic cortical al exercitiilor repetate
la modificari morfofunctionale ale organeloki. Intel.
ne si aparatului locomotor;
18
10:1
?
: ''..Y.- i.; , ? -
. .--r7;F-C9r, tifudinqd exercitfilor a crescut si totoda-
.Wifidicii : de'fort, de Viteia si de rezistenta at mis-
carilbi.-ex iitate' de grupele de muschi puse in acti-
Vitate4s4k,lhbunatelit.
li,pliiS; lectiile-' de antrenament 'au mai cuprins
si .iite,,eleifiehte.in afara de exercifiile prockiu-zise,
Cai!e,a4 ._di4:1k formarea de alte Stereotipuri dinamice,
A' , ,,
respec-
tive:
imbltatifid "bagajul motric" al gimnastelor Li eiainipafile ulteriocre, deg efortul pe care il
jciceau' eraIcie totyg deosebit de cel din lectille de
antrinam4t t,` totu0 ? datoritei plasticitatii scoartei
? (dezvolf# fi.ep prin antrenament) ? s-a putut for-
ma un,ster_p_Otip mia.corect *0 s-au pus in lucru grape
de mucchi Imai bine ?dezvoltate morfofunctional decit
erau.:invi,n_.',4e inceperea antrenamentului. Ca urma-
I
re .si. calit tile _exatninate, desi nespecifice, au iost
imbunOtgi e _(in -special viteza, rezistenta si inde-
thinaiinrean)a.siele;'cu o indelungata practici
G sportiva aveau
de la inceput1iforinate (prin antrenamentele anteri-
?dire) ?refiexele condilionate care s?e asigure ob-
tinerea de ifidici inalti ai calitatilor fizice de baza.
? ProceSul !de antrenament 4.4rmat a, dus la imbu-
natatirea'ilementelor specifice prin iritarirea stereo-
tipuhit dinamic al exercitiilor repetate._ El a fost Insa
instificient ..pentru a inmulti si frail ' reflexele con-
ditionate, formate mai inainte si care asigurau deja
un larg ? ),I)pgaj motric" sportivAlor respective si in-
did ,supetiori ai calitatilor fizite chiar de la prima
examinaf. 1.
Modificrea diferita a calitatitor se explica de ase-
menea. .prirt:,,,Ortictura lectiilor dfn tlinpul antrena-
mentului. si",.priu natura efortului depus. Faptul ca
dintra calitatile ?exaVninate cele ,fnai mid ameliorari
le-am 'observat-la 'terra On unele Cazuri s-au inre-
gistrat Oahu scaderi) nu trebuie sa stirprinda. In
exercitille de kininastica se foirmeaza stereotipuri In
special, pefitrwforta, desfasurata in mod lent, iar noi
am studiat kola desfasurata ?exploziv". Ca , si in
alte studii- (Zitkio, Lechtnian), 'este probabil ca si
7,4
?
. e'4
'WJ
,
.?????
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release
-
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
19
1
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
a
in aceste cazuri stqeotipul de forta ?lenta" sa 1,1
piedice groducerea unui stereotip de forth' --?expl
ziva".
Tinind seama de ole expuso pina aid, putern tr;
ge urmatoarele concluzil:
I. Calitatile fizice nespecifiee (de bazA) se ? de
voila prin antrenament specific numai la gimnastel,
Fara o pregatire initiala multilaterala.
2. Calitatii fizice nesyeCifice (de baza) se nit
difica foarte putin ( in inne sau in rau) prin anti
namentul specific la gimnastele maestre Cu 0 in-eg.
tire initiala multilaterala.
3. Continutul lectiilor de antrenament eSte tae
torul care determina Imbunatatirea sau scaderea ea
litatilor fizice de baza.
4. Trebuie studiata clependenta ce. pare s?exis
intre dezvoltarea continua a calitatilor fizice de ba,
(dezvoltaPea multilaterala) i resterea netwieta,
a Maiestriei sportive, la sportivii Cu malta clasificat
ASPECTE FIZIOLOGICE DIN ANTRENAMENTUL DE
? INTENSITATE MAXIMALA AL ALERGATOR1LOR
DE V1TEZA
Lector Dr. TR. DUMITRESCU
Asist. Dr. E. W. RUGENDORFF
Catedra de fiziologie
Pentru 1mbunatatirea rezultatelor sportive ale
sprinterilor nostri si in vederea fundamentarii stiinti-
lice a met9dicii de antrenament pentru alergatorii de
viteza, in anul /1954 a fost alcatuit un lot experimen-
tal restrins dpispecialisti ai acestor probe, care s-au
antrenat pe o perioada de 5 luni, dupa un program
special, alcatuit i condus de aspirantul T. Foldvary.
Cu aceasta ocazie s-au intreprins si unele cercetari
U scopul de a preciza modificarile functiunilor cardio-
respiratorii survenite in urma antrenamentului special
1 .alergatorilor de viteza si incercalrea de a stab.Ai
nele coneltizii asupra eficacitatii si justetii progra-
ului de antrenament.
rn antrenamentul grupei experimentale a fost a plicat
ncipiul eforturijoir de intensitate maxima, prin re-
ayea distantelor .scurte cu viteza maxima (4/4)si
ii reducerea intervalului dintre alergari, im?n-
u-se In acelasi timp.dezvoltarea rezistentei in aler-
area de vile* prin marirea distantelor de parcurs
a 120-150 m.
Pentru o jttsta antrenamentelor,
e Una datelor obieotive fiziologice si a ,probelor de
ntrol anterioare, atletii au fost impartiti in dou5
upe. Din grupa I-a au facut parte 3 atleti care
Comunicare Muth' la sesiunea stiintifica I.C.F. iunie
Declassified in Part- Sanzed Copy Approved for
Release
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
"r5.1011,tre:
participau regulat M probele de 100, 200 i cilier ? !
m 0 care, respectind planiil confun dq.'ahltreriamett
executau In aceeni leatie tde antrenameht exercit
caracterizate prin :repetarea distantelpr mai marl -;c1
100 m pentru cre$terea reziStentei in regith de vite'4
repetari pe &tante scurte in proportie mai
Din grupa a Il-a au facut parte 4 atleti, .alergatt(
pe distante de 100 m l saritori in lungime, care ex
culau un program caracterizat prin scurte alerga
cu pauze mid, cu un numar mic de repetari pe di
tante lungi de 100-200 in, pentru perfectionar
vitezei de deplasare 0 a rezistentei in regim de vitez
Examlnarile facute atletilor in Cele 5 antrenameni
controlate au lost urmatoarele: s-au stabilit
functionali cardlorespiratori (frecventa cardiaca, te
siunea arteriala, debitul respirator, consumul de ?ici
gen 0 eliminarea bioxidului de carbon) in repaii
inainte i dupg incalzire,dupa terminarea efeirtul
global din cursul unei lectii de antrenament i dal)
30-45 min de la terminarea efortului.
Valorile medil ale indicilor functionali cardioresp
ratori la compondntii ambelor grupe sint redate in
beide de mai jos.
TabeItut
1 Freeven a Tens, art. in mm
In repays dimineata
Inainte de incalzire
Dupa inealzire . . . . . .
Dupa efodul specific din antre-
nament
La 30-45 min dupi antrena.
ment
Sfaie de repaus, .debitufl respirator, consumul de
? ? ?
oxigen elimmarea bioxidului de carbon sint mai
reduse la ?eportivii bine t ntrenati .decit la cei nean-
Arenati.. Dupa acelgi efort fizic, ace$ti indici sint
rmar'cteeeliti la sportivii bine antrenati.
La componentii grupei I-a s-a constatat un grad
mai bun a6 adaptabilltate a organismului la efort $i
o crescuta solicitare -a funcfiunilor sale in urma an-
trenamentului specific.
Iniconcluzie, cercetarile efectuate au aratat o bunA
adaptibilitate a aparatului cardiovascular $1 respira-
tor al alergatorilor de viteza la programul $i efortu-
sile de intensitate maximala planificate de antrenor.
cardlael max. min.
61 123 75 48
67 120 76 44
111. 143 83 60
119 153 80 73
84 114 79 35
Tabelul
Inainte de IncAlzire . -13 447 391
Dupi Matzke . . . 33,5 1098 955
Dupa efortul specific
din antrenament . . 47,5 1096 1532
ot&nt II n ir
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
,
CONTRIBUTII LA STUDIUL ANTRENAMENTU,LUI,Zi
ty, PENTRU EFORTUL DE LONGA pUitivrA 1'
?
Prof. ?Dr. FL. C. ULMEAN
S. KRIIJEVS,KY'
Cafedra de fiziologie
?
'
cadruI until antrenament pentru eforturl d
lunga durata s-au efectuat o serie de exercilii con
puse din alergari p teren variat, marsurrsialergar
pe stadien, esalbnate pe o perioad5 de 96 'de zit'
intre 22 II ? 3 VI. In cursul acestorexercitii au fo:s
inregistrate o serie de elmente ale mediului, preCu
si date biologice care au servit pentru dozarea
Eradarea Drogresiva a efortului.
Unele din elemantele studiate-s.-au notat in fie.c:A'
zi (durata somnului, regimul alimentar, greutatea,
corpului, frecventa pulsului dimineata i seara,. exet
c;tiile practicate) ; altele s-au inregistrat numai
zilela de antrenament (tempexatura umiditate
aerului, durata i felul efortului, greutatea pierdut
in timpul alergarii). S-au mai notat in zilele speci?
rezervate in acest scop: capacitatea respiratotie ma
xima ; CO2 dozat in?aerul'expitat, in repaus, in tim
pul alergarii si la diferite Intervale dupa incetare
efortului; tensiunea arteriala i ritmul- cardiac Ina
inte si dupa efort, precum i durata revenirii lor
normal, hemograma ; ortddiagrama' inimii ; analiz
partiala si totala a urinii recoltata inainte- i dup.
efort, chronaxia muschiului vast intern al coapsg
drepte inainte de efort, precum i evolutia ei dupa ii
cetared;-efortului.; vitezele paaliale pentru fiecar e
500 71,;cronometrate la cele doua alergari de 21000 m
plat ?-?
obtinute se constata urmaloarele :
GAitatea a fost influentata de efort, de regimul
alimentar i de. odihnI Scaderea greutatii corpului
este proportionala cu durata i intensitatea efortului,
dar Cu temperatura 1 umiditatea aerului. Ea va-
riaza intre 400 si 2000 g.
? craiwo
foe
1800-
1700
? 1600-
/500-
? 1400-
1300-
? /200-
if00-
? 1000-
900-
800-
700-
E0O-
500-
? 400-
300-
200-
? fob-
, Proba 30oom. /at
flurata ?.!2'f2'
Temp.atm..te?42?
4 elorein ten vat/at 000m13131 P/at21000"
20'30' 40' 50' 60' 21' 18'10- ,"30'5r1"27'48"
0? 05? 0?.1? 0? +22?.29? +13,5? +18?
Fig. 1
? ScAderea greutAtit corpului dupA efort.
Capacitatea gespiratorie maxima a variat intre
41100 erne la inceputul antrenamentului si 5200 cmc la
sfirsit:Seadarile capacit4tii pulmonare imediat dupa
efort au oscilaf intre 300-600 cmc.
? Bioxidul de carbon a lost dozat inainte, in timpul
dupa alergare, la Intervale. de timp stibnite anteri-
or. El i,variat Intre 4%ela inceputul efortului, cies-
cind aproape constant pina la 5-6?k in timpul efor-
tului. Revenirea la normal a ourbelor determinate
astfel se facea-intre ?3-6 ore.
Declassified in Part-- Sanitized Copy Approved for Release
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Tensiunea arteriala maxima a lost g Sita crescut.
cu 6-7 cm Hg, imediat dupa eforty-sca Ind apoi
valoarea sa normala din repaus. Timpul de revenir
a fost aproximativ 2 ore si de orikei prezenta os?
latii. Uneori, mai Cu seama dupa, rnomentele .de ma
eforturi, tensiunea minima aVea 'oscilatii de Sens in
vers, reducind astfel valoarea .tensiunii :diferential:
ceea ce indica scaderea ptiterii de srezistenla a ininii
la efort.
Ritmul cardiac a cresout de la. 58-64 de. Mai
in repaus dimineata, pina la 164 de Fitai pe minut
,
dupa eforturile man.
Desi subiectul era bine antrenkt i 1naintea aceS
tei perioade de exercitii, antreriiinenttil regulat din
cursul experientei de fata a influentat in Mod simt -
tor ritmul cardiac, reducindu-i frecventa de la cifra
med:e de 64 de batai pe minut din primele 10 zile,
la o medie de 58 de batai pe minut in iultitnele 1
zile de antrenament.
Ortodiagrama inimii, racuti dupa terminatea
trenamentului, arata o hipertrofie mode:rata" a verf
tricolului sting.
La analizele urinii, facute dupa eforturi mani d
peste 5000 m, s-a constatat_virezenta, albuminli Iii
doz5 maxima de 1 g. Ea dispirea repede i. nu re'-7
aparea la eforturile mici.
mite -ter Ian :ceea ce priveste durata fiecarei _
diStatIte0441e.0,, ..),...,
d1U,zt.0,e,xpe.rieritele de mai sus demonstrea- ,
t. ti "iii 4tratirien ,, oriclt. de sever, poate Ii intre-
in 4 a. -6p *die a -echtilibrul functiunilor orga-
nice,- Id-a:64.9.04taler?se executa- un riguros si continuu
'1:t-i:111511islufaaf6a.:.1,111eST,',:l ,
contrkoltal,'Pro-deSelor fiziologice. Eficacitatea acestui
contrp111)Pite;,fkM,4rita M. mod considerabil, printr-un
autocontisit*,rkitu .si? constiinoios.
2.i. AceeXtOtip' 1 pdrinite instituirea unui program
tie afitrenaiikt;15a-Stfel,dozat, 'Melt gradarea efortului
.-,., ,,?,sac.... .
s?u deR4easca--limita de resistenta a organismului?
jar ireijilfaterikAebniCe s?reascsa contirm.
Chronaxia, masurata la punctul motor al musi
chiului vast intern al coapSei drepte,1nainfe de curs
5i in timp de 28 min aupa,incetare. evolueaza sub
forma unei curbe obisnuite In gorfhl dinaMic sus!,
tinut pina la obosea15. Revenirea *se face. intr-un?
limp minim, aa cum sepoate cOnstata la 'persoaneli,
bine antrenate.
.
Determinarea vitezelor parfiale, caracteriZeaza?
mod fidel aparitia duratei perioadelot .de ?cried.
f?punctul mort") formeaza- elementele qele
pretioase pentru stabilirea i oontrolarea tacticli de
adoptat si de urmat in difesite faze ale cu,sei. Dii
comparatia datelor _privitoare ia.cele dousaialergart
de 21000 m se.poate observa o amelrorare a ftiMptilM,
global necesitat de a doua cursa, precunfli o ma',
OL,
? Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
0 NOUA METODA $1 APARATURA PENTRU .STUDIUk.
MANIFESTARILOR SPECIFICE ALE CALITATILOR Mit
IN BOX
Lector Dr. TR. DUNUTRESCU
Catedra de fiziologie
nida boxuluir (direct5, croset, s(ring, upercut), pre-
cizia lovittirilor si indicatii generale a,supra rezis-
tentel4bOxerului. -
1.,,Metodak!sie Inregistrare este directa si exacta,
intiebuintind tun. &fort specific. efectuat in conditii
ideitice cu.:activitatea boxerului pe ring.
Problema cercetarii formelor de manifestare
calitatilor fizice preocupa de mult timp pe divers),
cercetatori. In sport s-a ajuns, prin analiza difere
telor calitati fizice viteza, forta, rezistenta, I ?!,
derninarea ? s?e traga concluzii. valabile .pentr
conducerea si imbunatatirea antrenamentului in ve,;--
derea obtinerii- rezultatelor, sportive maxime. . Stu
dile si cerceta-rile unor forme de manifestare a call
tatilcT fizice la sportivi., . efeetuate la catedra $:10;
fiziologie a Institutului de cultura fizic5, inceptri
din anul 1933, au contr!buit la 15fnurirea acestei:
probleme i au adus date noi pentru orientarea ?1,
selectionarea sportivilor.
Pentru studiul particu1arit5tilor morfofunctionale,
ale boxerilor, autorul a imaginat un procedeu
aparatura adaptata pentru eercetarea manifestarilor:,t
specifice ale calitatilor fizice in box. 'Aparatura
mite inregistrarea electrical si in sutimi de secunda.
cercetarea urmatoarelor elemente ale ,iiiiscrariloe
specifice din box: viteza sau durata Mal& ai
ffli
carii de lovire, alcatuita din timpul de reactie ;si
vi-
teza de executie, viteza de repetitie a loviturilor,
studiul comparativ al vitezei loviturii cu bratul:dreptf
sau sting, viteza diferitelor lovituri cIasice din teh
1 publicata in revista ?Cuiltura Fizica
2, 3 ? 1953. Sport? nr.
?
Fig. 2.
Rozltia' sikiectulul de exandnat in fata sacuiui de lovit care
.receptioneaza momentut contactului cu mfinuaa. pe care-1 trans-
-,? mite cronografului electric.
156id ciepdrierea aparaturif si a metodei de lucru,
precurri si a rezultatelor ce se obtin prin inscrierea
unei Singure nlovituri si a unor se'rii de lovituri, au-
torul urmatoarele concluzii :
1. Studiul fizice speoifice in box, aso-
ciat cu cercetarea tonusului eneral al scoartei cere-
brale inainte-:?f dupa' proba experimentala (prin
metoda dinanibmetilca) i Cu inregistrarea modif:c5-
rilor cardiorespiritorii, a1catuie?te o metocla justa
aPrecierea fizice ale boxerului?
'-- Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release ? 50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
L-Z1,00?1,001,Z001?1701,0-1,8dC11-V10 LZ/90/?1,0Z -1A-09
ease.% ?,4*.e. ,10411A
eseeiej .101. panaidd
Ado o pazwueS - 4-led u! PeWsseloaCI
0 ? 'MI t I? 1961
?IlOdS I? Vapid virtnno" .pltyt.!!! Rieoliqnd
4 -
aaapps o ap 1? posaio snuol
un ap pslylosul Jotaigutatu itunnosivut
B Fienlua33e aielionzap 0 j? 'arladai loptusilew
-neilonitu B 3luia4nd? nteln3Antt:;'.itungoeil ez
-ne3 uip iollpeinoipe osebso
-o2ni cop biliaede lete)suo3 y-s 'eau,
-atuase ap sup ieut padse un muizalci ai
E 113 Ininanutal eflB '?aseoso
-tuasui, aial?ai3 o `Rlauniapnt a141105e
-v3nf et 'aniluiedtu03 ezek d- us
-go lnind u-s aolout000l eldntes Jew! 'ap
Imof tufo inlapoja eluannui 90.'eaaoUI
?
-euaque U epadsai nqi aI3 zttiVa.p '.--931291
-oizil ailid0ulid alelunna 4g11-95120i01ziprliciMiteliis
eziaLatpul ui'?elluate-i?Crt4di,
influis unnuixetu ei ampAzap aing9.11*,-'ionuote,3nf
illqinipe meg ei vls aie3 `Rteiatelitinu4. v9ittvga1d
pbull ad .93i0pe I? 9300- 1.1p3!tu-,pp iileuigut63
?alepaA I? '3i1pei 311313 tial3eit3 n3:11R3?Itu tite
wisp,2 a.= U Aypods zof inIsa3v-vidnse aoi2oj0izij
illeiapisu03 op alias o a3uj?Ini9lne lecRoj niud
luatueua.que op ruluao !nun in1pe3__tu?2ztiguipt-
-03ipaux 01 03iO3 Op !Dung' !atm aiesapau aollitipuoo
e aiaundxa p?prms o vdnp msqa3e it/
aPolopu ap uipaieD
insasnwna ?zu
? ?
111/111.0A -
Ininpor 13100101M 1116111110103-
z,
L-Z1,00?1,001,Z001?1701,0-1,8dC11-V10 LZ/90/?1,0Z -1A-09
igs pagan lap I? plioutoweuip ip!pui
izioaad ap, indtun pup `luatueua.queeldn,
p. ipipnzea eatelsidap n.guad apeol aisa (Jet
iiosenotpie3. ntintexede Tunis eillatuoweuip rh)
epoSe) iotiatfie Rsp3sap vx0idtu03 epolaw -g
=?
-xog u aDupods
eadnse '33a illp,}nalB ualapps UJ
? ,liad-apurga4d.uncte_.ap long e `apratrunqls JoH
iteistins' i? Iolo!Uituelin e 'aiming! Op !ninfesew e
?leuitullaid? 1,?nrq0.1eaimgels
4oja Rdttp, Onneiedua03 iRuiwialap JOU 11
a oarja ,ujid 'eauatuase op alitund epolaw
ollinunoi 004 e nguad 'alepads aluauieuaij
gild *pill as S iLZfl3Aot e_a1uauoduio3 pJeo
idnse epoi.de ateod as pilule op p1ndapuo3 rin4
;le& psno,u .0 03 .1113,qj aie10a103) alinot ap
?j?O11A0 op iazaiin le )eiedas inypnis ?u!id ?C
-lne3
0n3 nus luappau 4,meog ,qdnp loillIgadtuoa e aieni
qi op zeo 14_ iffinwallieua.nue ea.m3npuo3 niwad
as iod Riepoioj. ?ininiaxoq e aiuqbaid
eatapaide 1 i? dam iSeia3e U pu!Ala
Map UIapsRB aapjoul aopapupdap !!.41,eleu
uaiapaA ? RI luatueuaalua pp aiepads JoiaLu
ini0,qu03 ealinlesaie u jn aOnqpluoJ o
rips 1044103 op Rpueci o ad ale.uslbaJui upue,i
.1? `p,sndxa epolatu upd alnuilqo alalea
-7,vg
eseeIej -104 panaidd Ado pazwueS - 4-led u! PeWsseloaCI
132
r?
ft
-
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release
,
Z.*
?
-duce la o reducere wit% a* mobilitAtii- 'articttla
lucru observat In special' la -funda?i.
In legatura cu studiut ezvoltrij fizice a Au
torilor de fotbal,' dupa examinAri'facule dpcurs,,,
20 de ani pe 125 de jucAtori ielectiongti din echlpe
reprezentative i dupA studii comparqkye cujuc?
de rugbi, handbal, atleti i cu.un grup cardnu
-
practicat sportul, s-au ..descris modificari ale' in
rifor de dezvoltare fizic, atIt In comparatie cu ji
tori de rugbi, handbal, atleti grupul nesportiv;
?i in functie de postal ocupat de fiecare jucAtor,
cindu-se o analiza i o precizare a: acestor modific
de la portar pinA la Inaitilasi.
Din acest studiu se pot trage- urrnatoarele co
cluzid :
? .
I. Metoda antrenamentului Multilateral
permanent control medical duce- la cre?teiea .ziAd
cilor de dezvoltare fizic? judforilor -de fotbal,
2. Comparativ cu alte?disciptine -sportive, 414
?
de dezvoltare fizica a juatorilor,de fotbal sintfoa
apropiati de cei a atletilbr, dar inferloyi
si handb41iti1or. , ? ? .1. '-'
3. Efortul specific *i -caractefistiearftreitamerA,
lui legat de postul Ocupat fit .ecIipa.". ?inflitinte_a
tlezvoltarea fizica a orgamgmUlui; jucitorilor:in his
deosebif. ?
In capitolul studii observatii asupra apir?
tului cardiovascular la jucatorii de fotbal, 'sint st
diate pulsul ?i tensiunea artertial5 luate in repaus,..,
urma probei ortostatice i dupa efortuI fizid (eV)
nespecific dintr-o proba functional cardiac i eft)
specific dupa un jog, de fotbal). ,
In repaus pulsul i tensiunea arteriata ant' Ida
culcat *i in picioare i prezinta, deosebiri intre p,
tan i ?i mijloca?i pe de o parte, i ftnyla?i ?i Inainfa
pe de alta parte, ace?tia -din urma avInd valori M
mid ale pulsului ?i tensiunii arteriale.
De asemenea, aceste examene luate in 1952 eciii
pei noastre reprezentative, comparate Cu acelea
date luate echipei din 1936-1937, care facea dOa
.t
32
6
50-Yr 2013/06/27: CIA-RDP81-01043R002100130012-7
???
,3;ialiffei4Meliter aratA c ech:pa
din,;???r1952,---kcare fAcea 4 antrenathente pe sAptaminA,
phisi,.'sp4rttift;coMplimentare i avea un antrenament
mltiI?ral 0..:.bine individualizat, are valori ale
ptifilitfitiNV;jetfsliunii arteriale mult mai bune (mai
sc#1:440:70fIte:;detitonstreaia o adaptare mai buna a
ap4iltUltesaidicivascul4r. la efort.
luate In urma pro-
be4O4tOitatiCe,?,,arata ta 60% -din, lotul de jucatori
cerdetatiis&coinporta jar 40% au abateri
cornP9rtArli tens iunii arteriale; pe
teren-Insa,` ace?tip din itilnA aveau o reactie la efort
"abiOlUtiriormal'a ca i primilor. Deci, In proba or-
todatiCA'q a4eletirea ffeCventei cardiace Insotita de
o sc lere-i.u?oaraen, tale nu poate
? a siunn erent"
reprezepta:;tut criteriu de inadaptabilitate sau o
o reactie?iiefavorabila inimii la efortul fizic. Pro-
bat '-bitiistatiC? 'serve?tei itumai pentru? aprecierea ?i
. ? .
stabilirea st?i de tatittS. a sistetnului nervos vege-
,Mi 0:',.Iiiii14pe.c.401 a simpaticului si a influentei aces-
Jul
Oitt,1,:;?41-Ao*ititte4rterialA, luate dupa efortul
(sa'u alta proba .func-
tiortile`CardiaCA), u itAt, indicatii juste in stabilirea
cdmiotlt4rii.,