(SANITIZED)TOPOGRAPHIC BULLETIN NO. 3, MINISTRY OF THE ARMED FORCES OF THE ROMANIAN PEOPLE'S REPUBLIC, BUCHAREST, 1959(SANITIZED)

• Document Type: CREST
• Collection: General CIA Records
• Document Number (FOIA) /ESDN (CREST): CIA-RDP80T00246A066400010004-0
• Release Decision: RIPPUB
• Original Classification: K
• Document Page Count: 76
• Document Creation Date: December 27, 2016
• Document Release Date: January 16, 2013
• Sequence Number: 4
• Content Type: MISC

Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
BULETIN TOPOGRAFIC
Prof. Ing. N. Oprescu,
Ing. I. Negoita
Ing. N. Zegheru
Filie Vasile ?i
Constantin Strutu
S U M A R
1959
-- Transformarea coordonatelor stereografice in
coordonate Gauss ........................ 22
- Consideratii generale asupra hirtiei carto-
grafice. Necesitatea utilizarii proceselor mo-
derne de aclimatizare .................... 39
- Asupra cerintelor puse bazei topografice pen-
tru proiectarea planurilor generale ale con-
structiilor industriale *i a ansamblurilor so-
cial-culturale .................. ....... 55
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
. COAEP)KAHI4E
[Ipo(p. IIH)K. H. Orlpecxy, HH)K.
H. Heronua H HH}K. H.
3erepy
~DanHe BacHJIe H KOHCTaHTHH
CTpyuy
Crp.
IIpeo6pa3onaHHHe cTepeorpac HyecKHx_
KOOKAHHaT B npaMoyroJlbnble Kodp-.
AHHaTbI CHCTeMa raycca .......
- O6iuHe cBeAKHHn o KapTorpacpH4ecKo1
6yMare. OnoTpe6JJeHHe cospeMeHHblx
McToJ aKJIHMaTH3aLHH 39
- Tpe6osaHHH TonorpacpNVeejcox OCHOBbI
Ana npoeKTHpoaaan5I o61uHx nJIaHOB
CTpoeK H KyJlbTypHO-couHaJIbHbIX
CTpoeHHHI1 . ........................
- PeueH3Hx ............................
67
- )KypHanr o603peHHA ..................
71
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Prof. Ing. N. Oprescu,
Ing. I. Negoi$a and
Ing. N. Zegheru
Vasile Falie and
Constantin Strutu
Ing. Mihai Candin
- Die Umformung der Stereographischen Koor-
dinaten in Gaussischen-Koordinaten ........ 22
Allgemeine Berticksichtigungen fiber die kar
tographiscfien Papieren. Die notwendigkeiten
der Benutzung der modernen Akklimatisie-
rungs-Prozessen.
- fiber den Erfordernisses des topographisches
Grundlage fur den prazision der Industrie
and der sozial-kulturallen ailgemeinen Kon-
structions-Planen 55
STAT
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Prof. Ing. N. Opresco,
Ing. I. Negoita et
Ing. N. Zegheru
Page.
Vasile Falie et
Constantin Strutu
Ing. Mihai Candin
La photogrammetrie en l'Union Sovietique 5
- La transformation des coordonees stereograp-
hiques en coordonees Gauss .................. 22
- Des considerations generales sur le papier
cartographique. La necessite d'utiliser des
procedes modernes d'acclimatation .......... 39
Sur le conditions mises pour la base topo-
graphique qui doit servir pour les plans ge=
nerals des constructions de l'industrie et des
les ansambles sociales et culturelles ........ 55
- Informations . ............... .......... 67
- Revue des revues .......................... 71
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0 -
FOTOGRAMETRIA IN if R. S. S.
Necesitatea intocmirii in termene scurte a planurilor la diverse
scari, pentru a acoperi suprafete extrem de intinse, a dus la o dezv?l-
tare remarcabila a fotogrametriei in U.R.S.S. Realizarile deosebite
din acest dbmeniu de activitate, ca $i in alte domenii din U.R.S.S.
de altfel,' au unele particuiaritati caracteristice, iar linia de dezvoltare
in rezolvarea problemelor importante' este o linie proprie.
Ne-am propus aci sa dam o privire de ansamblu asupra` foto=
grametriei in U.R.S.S. in masura in care poate fi cuprinsa aceasta
problema pe baza vizitelor facute in U.R.S.S., a contactelor realizate
precum ~i a bogatului material bibliografic existent [1-71.
Am vrea sa remarcam aci importanta schimburilor de expe=
rienta si a cunoa?terii directe a realizarilor din acest domeniu de acti-
vitate, facute cu ocazia unor astfel de vizite.
Fara exceptie cei ce au facut asemenea vizite cI tiea o alta
optica, vad sub alt unghi viata sectorului for de activitate, ci?tigg elan
sporit in. munca de ridicare a prestigiului specialitatii ?i in dorinta
de colaborare.
Desigur ca o calatorie, din punctul de vedere al cunoa?terii,
al practicii, nu reprezinta prea mult ; nu e nimic mai mult decit o
drumuire cu putine radieri (pentru a ne exprima in termeni topo-
grafici) facuta cu viteza mare a mijloacelor moderne ; intr-un grup
de probleme c'e sint de urmarit nu reprezinta decit o fereastra prin
care se pot vedea mai multe sau mai putine aspecte din intregul care
reprezinta problema in sine.
Pentru sistematizare vbm urmari in cadrul temei de mai sus
1. structura organizatorica a masuratorilor terestre in U.R.S.S.
Cu specials privire asupra fotogrametriei ;
II. productia fotogrametrica - procesele tehnologice princi-
pale ~i aparatura folosita ;
III. cercetarile de specialitate ;
IV. formarea speciali?tilor ;
V. publicatii.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Se va insista asupra. aspectelor caracteristice. Este de remarcat
de la inceput ca fotogrametriei i se acorda o importanta deosebita In
U.R.S.S. ; cca. 90% din planurile executate au fost intocmile pe sale
fotogrametrica realizindu-se produse calitativ superioare, cu pret de
cost mult scazut comparativ cu cel atins in cazul lucrarilor clasice,
precum ~i un randament sporit ce asigura termene scurte de predare
a planurilor.
Ca linie de dezvoltare pir?a in prezent, se poate observa ca de,i
fotogrametria este utilizata pe scara intinsa pentru intocmirea planu-
zilor de la scara 1:2.000 (in unele cazuri chiar ping la 1 : 500 ,i
mai mari) - l : 100.000, eforturile pe toate directiile au fost cana-
lizate initial pentru intocmirea planurilor la scari mici (1 : 25.000 -
1 : 100.000 ~i?mai mici), pentru ca sa se adauge in ultimii ani eforturile
in vederea utilizArii fotogrametriei la scari medii ,si mari, indeosebi
scara 1:10.000 pentru diverse nevoi economise.
I. STRUCTURA ORGANIZATORICA A MASURATORILOR TERESTRE
(INDEOSEBI FOTOGRAMETRICE)
Organul coordonator, avind ?i intinse atributii operative, este
in U.R.S.S. ca ?i in tarile de democratie populara Directia Generala
de Geodezie si Cartografie (GUGK). Aceasta directie (1) coordoneaza,
controleaza ,si indruma lucrarile de masuratori terestre pe care le
executa organele ce depind de ea pe intinsul U.R.S.S. (intreprinderile
aerogeodezice) ; (2) face coordonarea tehnica ?i de principiu asupra
lucrarilor geodezice-cartografice ce se executa ` in cadrul altor minis-
tere ; (3) coordoneaza ,si controleaza direct intreprinderile sale produc-
tive- - fabricile de cartografie precum $i fabrica de instrumente
geodezice (Aerogeopribor) ; (4) coordoneaza ?i controleaza direct insti-
tutele de cercet,ari de speciaiitate : Institutul central de cercetari
Xtiintifice de geodezie, aerofotogrametrie $i cartografie (TNIIGAiK)
precum Si a Institutului ,Redactarea ~tiintifica pentru intocmirea
hartilor" (NIZKT~) ; (5) coordoneaza activitatea de pregAtire a cadre-
lor de nivel mediu si superior ; (6) coordoneaza si indruma activitatea
Editurii pentru literatura geodezica (Geodezisdat).
Intreprinderile aerogeodezice (AGP) sint cele pentru zonele :
Moscova, Nord-vest, Vest, Ucraina, Caucazul de nord, Transcaucazia,
Novosibirsk, Transbaical, Asia mijlocie, Siberia de est., Iakuctia Si
Orientul indepartat. Aceste intreprinderi au sectiuni centralizate si
sectiuni de teren care au sedii stabile. U.nitatile de lucru sint brigazile.
Iutrepriderile mentionate executa lucrarile trigonometrice Si fototopo-
grafice. Ele au in dotare in vederea productiei sau in stadiul experi-
mental pentru intrarea in productie, in afara de instrumentele de ma-
suratori clasice topografice stereoscoape, proiectoare optice, redresa-
toare obi?nuite ~i redresatoare speciale pentru zone muntoase, diferite
stereometre (STD. 2, STD. 3, SM. 4., universal) multiplex, $i in unele
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
cazuri stereoproiectoare Romanovski, stereografe Drobi*ev, stereo-
planigrafe. Ele executa de asemenea indesirea retelei cotate pe cale
foiogrametrice, folosesc fototeodolite in zone muntoase etc.
Intreprinderile cartografice (fabricile de hsrti) se afle la
Moskova,. Minsk,. Riga, Kiev, Sverdlovsk, Tbilisi, Omsk, Novosibirsk
si Ta?kent. _
In afarA de fntreprinderile ?i unitatile ce depind de GUGK care.
al, it - ca numar de tehnicieni, cit ?i ca volum *i tehnicitate a lucrarilor
sint cele m.ai importante, exista ,i unele organizatii ?i servicii care
executa mssuratori $i intocmesc- harji in cadrul altor ministere. Prin.-
cipale sint cele de la agriculture, geologie, silviculture, gospodaria
comunala, constructia ora?elor, industria carbunelui si petrolului,
metalurgie eta.
In anul 1935 s-a infiintat Controlul Geodezic de Stat pentru
supravegherea iucrarilor geodezice si topografice.
Volumul de lucrari se poate vedea din faptul ca pentru lucra-
rile geodezice topografice se alocs anual peste 300 milioane ruble
din care cca. jumstate revin intreprinderilor ?i serviciilor GUGK.
Astfel se poate realiza volumul mare de lucrari cerut anual : 60.000
km nivelment, 16.000 kmp ridicari la scarile 1 : 500 - 1 : 5.000, 40.000
kmp ridicari la scarile 1 : 10.000 si 1 : 25.000 etc.
Incepind din 1931 is fiinta ?i act,iveaza pentru agriculture
Intreprinderea unionale de fotogrametrie agricola - (Selhozaerosiemca)
care are 8 intreprinderi fotogrametrice interrepublicane cu un volum
de lucrari de cca. 300.000 kmp anual. Produc(ia in cazul ridicarii is
scara 1:10.000 se ridica pentru liecare tehnician la 22,5 kmp/lung,
far cheltuielile la 90,5 ruble/kmp. Actualmente pentru sectorul agricoi
se intocmesc fotoplanuri is sc. 1 : 25.000 si 1 : 10.000 precum si har> i + j
Am notat cu pt') elementele de pe linia i ,i coloana
rea a n-a a nucleului B1.
Aplicind relatia (33), am gasit coeficientii Aij :
Alo=No(1+o)
A20 3 = 2 N2 to (- -~o -"~10)
0
A30 12 N2( 1 8o+6to~o- 13~0--36to.jo)
0
[31
=x?A?y
(30)
(31)
(33)
din pute-
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
-24N4to(18-~0-61 7)o+ 162taria)
A40
0
)
A50 = 5 (3 - 65 X70 + 1002 to 770 --~ 58 tON
240 N o
to (- 1 - rio)
A02 _ 2 No
0
1
4N3.(- I -2to-2~o+4J2~2--14+6 to17o)
0
1
A22 4 N4 to (- 1 -- 2 to + 8X70 + to.~lo + 19,7)0 - 12 to Flo)
0
_
A32 4 t2
A04-24 N4to(3+ t2+2-j2-6to~o-571 4-'9 t2~4)
0
A14= (3 -}- 18:2-} 42 t4 5 2 54 t2 2-f- 132t4 2)
24 N5 0 0- ~0- oho oho
s
(34)
Coeficientii ~ B1, 2j + 1 se calculeaza cu ajutorul rela(iilor (23)
Yi (28) :
Boi =
No cos yo
I
Bil No Cos yo to
1
B21 (1 +4.to+Flo)
4 No cos q)4
-f-6 t 4~
B31 1 to (3 o)
0No cos..q~0 0 0 -
B41 = 51 (3 36 to {- 48 to - 8 1o - 4 to -120)
48 No cos yo
B51 - 1 (25+240 t2 + 240 t4 -79 z -72 t2 2)
240 Nos cos cpo o o ~o o ~o
1
B03 12 N3 cos cpo (- 1 -4 to - o
__ I
(- B13 6N4 cosgPoto3-6to+~li+4-~o)
B23 51 (-3- 36 to- 48 to+8~o+4ta~o)
24 No cos (PO
B33 72 No cos (po to (- 25 - 240 to -240 to + 79 ~o + 72 to ~o)
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
X05= (3--36150+48 to-8~jo= 4ta~o)
240 No5cos q)0
B15 = 5 to (25 ? 240 to + - 240 to - 79 o - 72 to o)
240 No cos (PO
(35)
Luind elipsoidul Hayford drept suprafa(A de referintA, am obtinut:
A10 = 3 238,778 5714
B01= 4
638,795
607
A20 = - 0,257 178 3
B11=
74,917
999
5
A30 = - 0,066.224 4
B27=
1,494
943
5
A4Q = + 0,000 031.4
B31
0,028
706
3
Aso = + 0,000 002 4
B41=
0,000
555
0
153 643 3
A
= - 26
B51 =
0,000
010
3
,
02
-
(36)
A12=_ 0,617 217 3
0,498
B03 =
314
5
A22 = - 0,009 897 0
B13 = - 0,028
706
3
A32 = - 0,000 1897
B23 = -- 0,001
110
1
003 288 4
A
= + 0
B33 = - 0,000
034
5.
04
,
A 14 = + 0,000 565 6
B05 = 9,0001110
B15 = 0,000 010 3
4. Transformarea coordonatelor stereografice dintr-un sistem in altul
Aceasth. problema prezintA importan(a practicA, pentru cA prin
solutionarea ei facem un pas important spre rezolvarea problemei tran-
sformarii coordonatelor stereografice in coordonate Gauss. i
Pentru a transforma coordonatele stereografice in coordonate
Gauss prin formule simple, trebuie ca meridianele medii (axiale) ale
celor doua sisteme de coordonate sa coincida.
Mai jos vom da o metoda care sA permitA mutarea axei x a 'siste-
mului stereografic peste axa, x a sistemului Gauss. Aceste axe sint
tocmai imaginile in plan ale meridianelor axiale in cele doua sisteme
de coordonate.
Vom da mai jos rezolvarea problemei generale a transformarii
coordonatelor stereografice dintr-un sistem stereografic in alt sistem
stereografic ,i apoi vom particulariza formulele, astfel ca m_ eridianul
axial al proiec(iei stereografice sA coincida cu meridianul axial al
proiec(iei Gauss.
Vom considera doua sisteme de coordonate stereografice oarecare
(fig. 2).
01 Notam cu PO (po, Xa) punctul central aI primului sistem de co-
ordonate pe care 1-am notat cu I ; P'0 ((po, ?'o) - punctul central al
celui de-al doilea sistem notat cu II, iar cu M. ((p, -e- uni punct oa-
recare care are coordonatele geografice
Vom scrip,
l=A-ao, l'=)'-)'o, 0(P=(P-WO=f?
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
DacA l?= A0 Ao este distanta dintre meridianele medii (cu
longitudinile ao ?i X0) ale celor doua sisteine, atunci
1'=l-lo
Fig. 2
(37)
Coordonatele stereografice x1, yl in pr-imul sistem ale punctului
M fiind date (cunoscute), trebuie sa-i calculam coordopatele stereogra-
fice x2, y2 in cel de-al doilea' sistem, in functie de x1, ~i yl.
Coordonatele x2, y2 ale punctului M in cel de-al doilea sistiem
se pot scrie astfel
aoo 0 a02
a10 0 a12
a20 0 a22
(38)
33
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
1 0 b01 0 1
Y2= f 0 b11 0 l' =f?b?l'
f2 0 b21 0 . . . l-2
(39)
Elementele nucleelor a *i b sint date de (15), (16), (17). Cunos-
cind pe f $i l' in functie de x, ~i yl putem exprima pe x2, Y2 in func(iv
de xi, yl.
Astfel
iar
l'=llo=xl?B?y,+xi?c?yl (40)
- 10=z1 ? c ? Y1
-l0 0 0 . . .
C 0 0 0
0 0 0 . . .
1 -1o B01 0 . . . 1
x1 0 .B11 0 - ? Y1 = xl B1 1
xi 0 B21 0 . 4i
iar expresia care dA pe f se scrie :
f=
1 A00 0 A02 . 1
xl A10 0 A12 yl = xl ? 1 ? yl
X,2 A20 0 A22 ? y;
-l0 B,1 0
B1= 0 B11 0 . .
0 B21 0
(41)
(42)
(43)
(44)
(45)
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16: '
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Avind' in vedere regula de multiplicare a nucleelor putem scrip
f0. = xi ? A*? ? yl
fl=x1 ?A*1?yl
f2 = xi - A-2 - Y1
1'0 = x1 ? Bi ? yl
I *1
I = x1 ? B1 ? yj
*
1'2=x1?Bl2?y1
0 0
0 0
0 0
(46)
(47)
Daca. substituim in (38) ,si (39) puterile Iui f ?i l' prin valorila
date de' (46) $i (47), ob(inem :
xl ? A*0 . Yi a00 0 a02 x, ? Bl? ? yl
xl ? A*l ? yl alo 0 ai2 . . . xl . Bll ? yl
xl ? A*2 ? yj . a20 0 a22 . . . B , l (48)
0 bol 0
0 bil 0
0 b21 0
x2 = x1 all (A Bl
Y2 = xl ? L bii (A*a, B*J) J yl
i, f=0,1,2,...
ai,2/+i=bi,2i=0
(49)
(50)
(51)
35
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Rela(iile (50) $i (51) le putem scrie ~i in felul urinator :
x2 =. x1 . a .. y1 (52)
y2= xi y1 (53)
(54)
btj (A*` r.Blj) (55)
j=0,1,2,
at,21+1= b1, 210
Elementele nucleelor a si pot fi usor calculate avind in vedere
rela(iile (54) ,si (55), pentru ca elementele a;j, b;j; Atj, Bij sint
cunoscute.
Dupa cum vom vedea mai jos, nu este necesar sa calculam toate
elementele nucleelor a si (3, cu ajutorul rela(iilor (54) *i (55).
Considerind de la inceput ca transformarea coordonatelor din
sistemul I in sistemul II trebuie sa fie conforma, formulele (52) $i (53)
care dau transformarea trebuie sa satisfaca conditiile lui Cauchy-Rie-
mann :
X, ? ay y1 = - xl Rx . Y1 (56)
XI PYy1=+xlax'y1
Unde ax, (3x stnt nucleele derivatelor seriilor (52) ?i (53) in raport cu
xl iar aY $i (3y sint nucleele derivatelor acelora,i serii in raport cu yl.
Avind in vedere (56) o(inem :
aY=-13x
NY = ax
din care rezulta :
a10 = Pol
a20 = 2 1'11 a02
a30 = 3 P21=-3x12-- P03
1 1 1 /~
a40 = 4 N31 = - 6 a22 4 N13 = a04
36.
(57)
(58)
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
a1oL'401
P20 = - 2 all = - PO2
1 30 = g a21 = - 1 12 = ao3
1 1
P40=- ?31 1
=- 6 P22= 4
3 = Poo
1 . 1 1 1
P50 = - 5 ?51 = - 10 P32 = 10 x23 - 5 14 = -'05
(59)
De unde rezulta ca este suficient sa calculam cu ajutorul rela-
tiilor (54) ?i (55) numai elementele ?,o ~i -Pto ale nucleelor a ?i,
restul elementelor obtinindu-se cu relatiile' (58) ~i (59). Pentru calculul
elementelor octo ?i PI,, - din (54) ?i (55) deducem urmatoarele relatii :
(B c2?)
oo
aio = av, 2? Aiov)
e
V
(~) (2?-I-1)
No = bv, 2?+1 Aio Boo
Aplicind relaliile (60) gi (61) am obtinut :
(60)
(61)
ocoo= Notocos' cpoto+24Notocos4(po(2-to+67)o+47)0-22to~Io)to+
+ 144o No to cosh o (17 - 26 to + 2 to) lo,
x10= 1 -{- cos2~o(1 - 2to~-r)o)lo-{-cosaopo(2- 11 to --2to)lo 48
0(20 - 8 No to cos2 (po (- 3 - 11X70 - 12 to -o) to -f - 96 No to cos4 qo (- 15 + 15 to --
[phone]to12)14
x30 1 16 N2 Cos2 9~0 12
0
Poo=--Nocoscpoto-12 Nocos' q)o(- 1-2to~'70)to-24oNocosygo(2-
-11toy--2to)15
P1o=- to cos po10- 6 tocos' cpo(-2-~-t2-6o-47)0+22to'7o)l0
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
4NCosq)o(- 1 -~o to-24NoCOS?(po(-2-4--7to-2 + -19y)0 --26toro)l3
? 4~0 X70 to
7 to Cos Rao 24 No
0
(62)
Relatiile stabilite in articolul de fala se vor folosi pentru obti-
nerea formulelor de transformare a coordonatelor stereografice in co-
ordonate Gauss.
[1] W1. K. Hristow : - Potenzreihen Zwischen den stereographischen and den
geographischen koordinaten . and umgekehrt.
Zeitschrift fur Vermessungswesen - 1937.
[2] W1. K. Bristow : - Transformatiia stereograficeskih coordinat v gaussovie
si Vasile Falie - Reprezentarea coriforma Gauss a elipsoidului de rotatie.
in plan, prin serii cu coeficienti constanti.
Buletinul Topografic nr. 3 - 1957.
Transformarea coordonatelor plane Gauss in coordonate
geografice prin formule cu coeficienti constanti.
Buletinul Topografic nr. 4 - 1957.
,, - Transformarea coordonatelor Gauss dintr-un fus in altul.
Buletinul Topografic nr. 1.- 1958
[4] Koziel K.: - The Inversion of a System of Two Power series in Two
Variables and its Application to. Higler Gedesy.
,Acta Astronomica" Vol. 5, p_ 139-151.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
CONSIDERATII GENERALE ASUPRA H1RTIEI CARTOGRAFICE.,
NECESITATEA UTILIZARII PROCEDEELOR MQDERNE
DE ACLIMATIZARE
Materia prima de baza care asigura cafitatea superioara a pro-
cesului de reproducere a h5rtilor topografice este hirtia cartografica
care, prin proprietalile ei llzico-chimice, perlnite oblinetea unui tipar
policrom care pastreaza dimensiunile originalului.
In anumite perioade ale anului, c1nd sint variatii magi de umi-
ditate $i temperature, apar deficienle in procesul de imprimare, dato
ri.ta faptului ca hirtia isi modifica dimensiunile, antrenind schimbarea
dimerisiunilor tiparului.
Problema obtinerii unor hirtii speciale cu deformari mici in pro-
cesul de imprimare a fost abordata de oamenii de ,stiinla din Uniunea
Sovietici3 si alte lari ; s-au experimentat ?i realizat metode eficiente in
acest Sens.
In lucrarea de fala se analizeaza hirtia cartografica fabricate in'
R.P.R. si unele probleme teoretice $i practice legate de utilizarea efec-
tului histerezei in procesul de aclimatizare.
I. COMPOZITIA $1 CARACTERISTICILE HYRTIEI CARTOGRAFICE
Harta topografica a R.P.R. in proieclia Gauss se imprima in
cadrul Directiei Topografice Militare pe un sort special de hirtie Offset, .
numite hirtie cartografica.
Ping in anul 1946, s-au utilizat diferite tipuri de hirtie carto-
grafica, cele mai pretentioase fiind importate.
Obtinerea unei hirtii cartografice indigene de calitate superioara
a fost obiectul cercetarilor intreprinderilor de resort din itara (,,1 Mai"
Petre?ti ?i ,Steaua Ro?ie" Bacau) ?i a tehnicienilor ?i inginerilor din
cadrul Directiei Topografice Militare. Hirtia cartografica. actuale este
la nivelul produselor similare din U.R.S.S., Germania, Polonia, Un-
garia, asigurind in bune conditii precizia necesara reproducerii har-
(ilor topografice.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Pentru obtinerea unor deformeri minime in procesul de impri-
mare ?i pentru a se asigura calit5lfile cerute hertilor topografice, hir-
tia cartografica trebuie s5 indeplineasca urm5toarele conditii
1 1. gramajul se fie uniform ;
2. gradul de alb... in medie 80 ;
3. lungimea de rupere... minimum 3.400 m
4. duble indoituri... minimum 30
5. valoarea PH-ului... 4,5-5,0
6. opacitatea accentuate
7. numerul de impurity i ping la 2,5 mm... maximum 100
8. cenu$a... 4 ? 1%
9. umiditatea... 5-8%
10. deformarea la umezire... 2,5 ,si 0,5%
11. netezimea... 30-40".
.In compozi(ia hirt.iei cartografice gasim materiale care se i-nca-
dreaza in trei grupe :
1. materialul fibros
2. materialul de umplutura
3. materialul de incleiere.
Pentru imprimarea harjilor topografice se utilizeaza doue tipuri
de hirtie cartografica
a) tipul ?A" care confine celuloza sulfit inelbita $i bumbac;
b) tipul ?B" care confine 100% celuloza sulfit inelbite.
Hirtia cartografica tip ?A", fund o hirtie superioare, se utilizeaze
in special pentru imprimarea h5rtilor moderne topografice in mai
multe culori ; iar tipul ?B" pentru imprimarea unor h5rji ?i lucrari
mai putin pretenjioase.
Rezult5 ca celuloza ste la 'baza compozijiei hirtiei cartografice;
deci insusirile fibrelor de celuloza influen(eaza direct calite4ile hirtiei,
adica capacitatea de a absorbi umiditatea, de a se deforma etc.
Celuloza chimic pure, absolut uscata, tontine:
- 44,44 % carbon
- 6,17%. hidrogen
- 49,39% oxigen
Acestei compozitii ii corespunde formula C6H1005, inse molecula
celulozei este mult mai complicate. In plante celuloza se formeaze
probabil in urma policondensarii mai multor celule de glucoza, adica
produsul procesului complicat de asimilare a acidului carbonic de catre
plante.
Sub forma cea mai generale, structura celulozei poate fi expri-
mate prin formula :
(C6 Hio 05) n
uncle n este coeficientul de polimerizare.
40.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Macromoleculele in lant ale celulozei se formeaza in urma com-
binatiei carbonului, dintr-un rest glucozic. Energia legaturii de-a lun-
gul lantulul se naste conform fortelor de afinitate chimice cunoscute.
? Macromoleculele nu sint dispuse regulat in diferitele parti ale
fibrei. In mod obi?nuit, sectoarele orientate alterneaza cu cele amorfe
neorientate. Se presupune ca sectoarele neorientate slut mai stabile din
punct de vedere termodinamic decit cele orientate.
Studierea spectrelor de absorbtie, in regiunea razelor infraro~ii,
a aratat ca legaturile dintre macromolecule se realizeaza cu ajutorul
O
legaturilor de hidrogen, la o distanta de 1,7 A, *) sau mai mic.
Fortele afinitate remanente ale lui van-der-Waals, **) actioneaza
intre grupele hidrofile ale lanturilor paralele, la o distanta care depa-
e.te 2,5 A. energia sumara a legaturilor suplimentare (hidrogen ~i
van-der-Waals) poate fi considerata uneori mai mare decit energia va-
lentilor principals (70-90 kg cal./mot).
Rezistenta fibrelor de celuloza este functie de lungimea, struc-
ture ?i adaosurile existente, care depind de modul de fabricare $i pu-
rificare a celulozei. .
Lungimea fibrelor de bumbac variaza de la- 10-50 mm, cu un
diametru de cca. 0,020 mm. Raportul dintre lungime *i diametru este
intre 1.200-1.500. Continutul de celuloza este de 85-91,35%.
Dintre fibrele lemnoase se utilizeaza cel mai mult fibrele de brad,
care au o lungime de 2,6 - 3,8 mm ?i un diametru de 0,025-0,069.
Raportul mediu este de 17-200.
Rezistenta mecanica a hirtiei este in raport direct proportional cu va-
loarea raportului dintre lungime ~i diametrul fibrei. Rezulta de aici, necesi-
tatea introducerii in compozitia hirtiei a fibrelor de bumbac (in, cirpe etc.)
atunci cind urmarim obtinerea unor indici fizico-mecanici superiori.
Celuloza utilizata la fabricarea hirtiei cartografice, in -cele mai
multe cazuri, se obtine din brad, printr-un procedeu special ,si poarta
numele de ?celuloza sulfit? inalbita".
Fibrele celulozei se caracterizeaza printr-o mare porozitate. Va-
sele capilare se gasesc nu numai intre elementele structurale mars ale
fibrei de celuloza, ci chiar ?i intre macromoleculele izolate. Din acessta
cauza fibra de celuloza are o suprafata interioarA mare, care - determine
tin coefficient ridicat at capacitatii de absorbtie.
Rezistenta hirtiei la actiiunea luminii ,i conditiilor atmosferice
este functie directa de continutul in substante incrustante. Dintre acestea
cele mai importante sint : hemicelulozele *i lignina. Celuloza sulfit
inalbita contine un procent redus din ace?ti incrustanti. Existenta $i
efectul for poate fi neglijat pentru hirtia cartografica.
Problemele practice ale aclirnatizarii hirtiei. cartografice $i diri-
iarea comportarii hirtiei in procesul de imprimare sint functie directa
de insu?irile ?i structura celulozei, de proprietatile ei fizico-chimice ?i
de fortele de legatura dintre moleculele celulozei, elemente care asigura
*i conditioneaza toti indicii tehnici.
* Angstrom-ul este o unitate de lungime egala cu 10-8
** Fortele van-der-Waals intervin in fenomenele de asociatie moleculara. $i
de condensatie. Cele mai importante din aceste forte sint cele care corespund
efectului de dispersie.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
2. Materialul de umplutura
Materialele de umplutura se introduc in hirtie pentru a se im-
bunatati : netezimea suprafetei, capacitatea de absorbtie a cernelei, opa-,
citatea $i nuanta.
Rezistenta mecanica a hirtiei (lungimea de rupere, gradul de in-
tindere ?i rezistenta la duble indoituri.) se reduce proportional cu can-
titatea materialului de umplere.
Pentru hirtia cartografica, procentul maxim al materialului de
umplere admis este de 4 ? 1% (cenu~a).
Ca materiale de umplere pentru hirtia cartografica se utilizeaza
- caolina ... A12 03 2 Si 02. 2 HZ 0
- sulfatul de bariu
In prezent se studiazs posibilitatea utilizarii unor coloranti op-
tici de inslbire. Ace?tia poarte numele de blancofori $i sint derivati ai
acidului diaminostelbendisulfonic.
Hirtia in compozitia cereia s=au introdus ace$ti coloranti ab-
soarbe razele albastre ?i violete ale spectrului vizibil ?i razele ultra-
violete invizibile, care sint radiate impreuna cu razele de lumina re-
flectate de hirtie in mod obi$nuit, fapt care determine cre$terea gra-
dului de alb al hirtiei.
S-a stabilit' faptul ca umiditatea din hirtie scade odata cu cre$te-
rea continutului de material de umplere.
3. Materialul de incleiere
Pentru ridicarea indicilor mecanici $i reducerea gradului de ab-
sorbtie a 'apei, in fabricarea hirtiei intervine operatia de incleiere.
Pentru hirtia cartografica se utilizeaza metoda incleierii in masc.
Incleierea se face cu colofoniu, melamine etc.
Colofoniul se extrage din redacinile arborilor re$ino?i. In stare
initiale colofoniul nu este solubil in ape, inse devine solubil prin in-
fermediul carbonatului de sodiu. Fierberea cleiului de colofoniu se face
dupe urmatoarea reactie : 2 C19 H29 COOH + Nat CO3 = 2 C19 H29
COO Na + CO2 + H20.
Cleiul de colofoniu se prezinte sub forma de emulsie care se a-
mestece cu materialul fibros. Colofoniul este apoi adus din nou in
stare nesolubile pentru a se depune pe fibre prin intermediul sulfa-
tului de aluminiu. In cadrul reactiei colofoniul se precipite $i se depune
pe fibr5 dupe urmatoarea reactie:
6 C19 H9 COO Na +.A12 (SO4)3 = Al (C19 H29 COOH) + 3 N.a2 SO4.
Formula este schematics, in realitate reactia este mai complicate.
Paralel se produce ,si o. alts reactie. Sapunul de colofoniu se hi-
drolizeaze partial in ape, eliminindu-se astfel o oarecare cantitate de
rasini libere.:
C19 H29 COO Na + H2O = C19 H2O COOH + Na OH.
Sulfitul de aluminiu se adauge in cantitatea necesare pentru
mentinerea unui PH de cca. 4,5. PH-ul este concentratia ionilor de
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
hidrogen. Ra?ina libera formats to timpul hidrolizei este obsorbita de
hidroxidul de aluminiu, format in urma actiunii hidratului de sodiu
asupra sulfatului de aluminiu.
Incepind din 1945, s-a accentuat tendinta utilizarii unor r5. ini
sintetice pentru obtinerea unor hirtii rezistente la ape. Cele mai utili-
zate rAsini sintetice sint bazate pe uree ,si melamina, ultimele dind insa
rezultate mai bune.
RA,sinile de melamina au urmatoarele caiita~i : culoare deschisa,
rezistenl:a mare la lumina; rezistenta accentuate la urnezire, capacitate
snare de intarire gi irezisten#a ridicata la temperaturi mars.
Ra?inile pe bazA de melamina apartin clasei ra?iriilor sintetice
~i sint produse de condensare ale melaminei cu formaldehida.
Melamina, care este o amino combinatie a unui sistem inelar
heterociclic, se poate obtine din dicianamide, care la rindul ei se poate
prepara din azotura de calciu:
Carbune Var Aer
Carbura de calciu Azot
\A V
Azotura de Ca
NC
NH NH NH2 - C /\ C - NH2
C -+ N \/ N
NH2
N.
'Melamina
NH2
Reac#ia de condensare a melaminei cu formaldehida a Post desco-
perit,A in mod. independent de mai multe grupe. de savanti in anul 1945.
Ra?iha de melamina fabricat5 pentru hirtia cartografica se di-
zolvA u?or in ape ,si dupA procesul de maturatie se fixeazA pe mate-
rialul fibros.
Hir.tia cartografica cu 20% bumLac ,si 80%% celulozA, sulfit tnelbitA
incleiata cu 2% melamina, are o lungime medie de rupere de 4.500 m.
IIirtia cartografica cu aceea?i compozil:ie insa incleiata prin metodele
obi~nuite are o lungime medie de rupere' de 3.500 m.
In stare umeda hirtia incleiata cu melamina i i pastreaza? rezis-
tenta mecanica in proportie de 30%. Hirtia far5 melamina i i pastrea-
zA rezistenta initiala doar in proporfie de 10%.
Ra?ina de melamina se precipita pe fibrA numai intr-un mediu
acid. S-a constatat ca conditia optima a concentratiei ionilor de hidro-
gen In masa materialului este atunci cind PH-ul are o valoare de 4,5.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Intre. molecula de celuloza ,si cea de melamine se presupune ca
n-ar fi exclusa posibilitatea unei eterificari intre ra$ina melaminica ?i
grupele hidroxilice ale celulozei.
Determinarea la receptia hirtiei cartografice ?a valorii PH-ului
este obligatorie ,si ea trebuie executata cu multa atentie.
II. DESPRE FACTORII CARE INFLUENTEAZA DEFORMAREA HIRTIEI
;1. Influenta umiditatii relative a aerului asupra con f inutului de umiditate
Practica a confirmat faptul ca 'lipsa conditiilor pentru reglarea
umiditatii relative a aerului creeaza multe dificultati in procesul de
imprimare, determinInd deformarea hirtiei si nesuprapunerea 'culorilor,
deci lucrari sub toleranta admisa care este de maximum 0,5 mm.
O umiditate a aerului necorespunzatoare poate determina rasu-
cirea hirtiei, formarea electricita#ii statice, cregterea coeficientului de
prafuire etc.
Cind cceste umiditatea relativa a aerului, hirtia se va rasuci.
Acela?i fenomen se va intimpla atunci cind intr-o camera cu umiditate
normala se va aduce hirtie foarte uscata.
Rasucirea hirtiei cartografice este determinate de umiditatea di-
ferita a celor doua suprafele ; la fel influenteaza ?i structura neomo-
gena a celor doua suprafete.
Fenonienul de ondulare este rezultatul deformarilor locale ale hir-
tiei, provocate de a repartizare neuniforma a umiditajii in sectoarele
izolate ale coalei de hIrtie..Ilirtia fiind a*ezata in stive, pe margini, ea
restituie umiditatea iar in mijlocul stivei, umiditatea ramine un timp
neschimbata.
Hidratarea sau deshidratarea neuniforma a' hirtiei este direct
proporiionala cu gradul de satinare, densit-atea hirtiei, inaltimea
stivei etc. '
0 hirtie rasucita sau ondulata chiar in proportii reduse va deter-
mina o intrare neuniforma a hirtiei in marina offset, deci nesuprapune-
rea culorilor. Un alt fenomen care apare in aceste cazuri este formarea
cutelor (faltzurilor).
In acest sens s-au creat conditii pentru depozitarea hirtiei in
incaoeri unde umiditatea relativa a aerului este normala. Tendinta
hirtiei spre rasucire ?i ondulare se elimina in cea mai mare porte
prin aclimatizarea ei in cadrul atelierului de imprimare._
Daea hirtia cartografice are umiditate scazuta (mai mica decit
4-5%) atunci creste coeficientul de prafuire si se creeaza conditii fa-
vorabile pentru formarea "electricitatii statice. Formarea acesteia deter-
mine urmatoarele defectiuni : functionarea neuniforma a aparatului de
pus coli, deteriorarea formei de tipar, uscarea cernelei cu intirziere etc.
Singura posibilitate pentru a se lupta cu succes Impotriva for-
marii electricitatii statice o' constituie marirea umiditatii relative a
aerului din atelierul de imprimare.
Intre modificarea umiditatii relative a aerului $i continutul' de
umiditate din hirtie, exista o corelatie bine stabilita.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Indiferent de cauzele care determine variatia umiditatii relative
a aerului, umiditatea din hirtie cre?te sau scade proportional cu varia-
tia ei ; in acela?i timp o serie de proprietati ale hirtiei, in a carei com-
pozitie gasim fibrele hidrofile de celuloza, se modifies.
Variatia umiditatii din hirtia cartografica, functie de variatia umi-
ditatii relative a aerului, este urmatoarea
Umidilatea relativA a aerului
45 j
50
55
60
65
70
I
75
80
Umiditatea din hirtie
5,8
6,1
6.4
6,7
7,2
I
8,0
8,9
10,1
Valorile sint medii ?i sint rezultatul a numeroase determinari
efectuate cu ocazia receptiei hirtiei cartografice.
Corelatia dintre aceste doua elemente se poate reprezenta sub
forma unei curbe (fig. 1).
amidf--/ea
re%/iva ~aecu/w
2. Influenta temperaturii asupra continutului de umiditate din hirtie
Cantitatea de umiditate din hirtie variaza in raport invers pro-
portional cu temperatura, in ipoteza ca_ umiditatea relative a aerului
este constants.
In fig. -2 (9) se arata variatia umiditatii din hirtie functie de
ternperatura. Este stabilit faptul ca unei modificari de'.temperat,ura in
valoare de 5?C ii corespunde o modificare a umiditatii din hirtie in
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
valoare de 0,15%. In acest sens in atelierul de imprimat, este necesar
ca limitele. maxime ale valorilor temperaturii ss fie cuprinse intre
(+18?) - (+30?C.)
18? -'1? 24? 26? 29? 32? 35? 36? 40? 43?
Fig. 2
tern~oerafv~a
3. Timpul necesar pentrti obtinerea umiditafii uniforme in hirtia
cartografica
Hirtia cartografice fiind un material higroscopic absoarbe umi-
ditatea din mediul ambiant ping in momentul. in care greutatea ei rs-
m Ine constants. La o umiditate relativs a aerului Si o temperature
constants, hirtiei ii corespunde, dups o perioade de aclimatizare, un
continut maxim de umiditate. Continutul maxim de umiditate se stal
hileste atunci cInd elasticitatea vaporilor de ape din atmosfers va fi
in stare de echilibru 'cu elasticitatea vaporilor de aps din hirtie.
yr ,7z ju/h%t//e.'
10/8
10? 0
40 -V
Fig. 3
A=271 0-55%
B=33% E?5s,%
Criuni minime de temperature si umiditatea aerului.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Considerentele de mai sus stahilesc legatura care exists intre
deformarea hirtiei, efectul histerezei si aclimatizarea hirtiei cartogra-
`fice, adica intre factori?i care influenteaza direct suprapunerea exacta
a culorilor in timpul imprimarii policrome.
V. CONCLUZII
Comparindu-se calitatile fizice, mecanice si chimice ale hirtiei carto-
grafice fabricate in tars, se constata ca ea este la nivelul produselor
similare din U.R.S.S., Germania, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria etc,
deci materia prima pentru executarea hartilor. este la nivelul cerintelor.
Suprapunerea exacta a culorilor in timpul imprimarii hartilor
riu se poate realiza in cele mai bune conditii decit prin utiliza,rea
efectului histerezei. Pentru realizarea practice a acestui procedeu ori-
carei institutii care execute- lucrari de harts si sint necesare instalatii
si aparate pentru reglarea si determinarea temperaturii si umiditatii.
Pentru exemplificare dam mai jos un complet de astfel de aparate :
a) Instalatie specials pentru reglarea temperaturii si umiditatii
(de la 30% la 100%) ;
b)
Un aclimatizor modern cu o bands de cca. 60-80 m ;
c)
Doua
termo-higrografe
d)
Doug
Psichometre;
e)
Doua
higrometre
f)
Patru
steochigrometre.
g)
Aparatura de laborator . pentru determinarea calitatilor hir-
tiei : dinamometru, gramiere, balanta analitica, micrpscop, multoscop,
aparat pentru determinarea dublelor indoituri, aparatul lui Beck,
pulchometru, vase de cristal, linii etc.
B I B L 1 O G R A F I E
1. Ing. I. Harati
2. B. I. Berezin
3. C. Pustelnic ~i
A. Vinceakeviel
4. H. Mark ?i
B. Men
5. Ing. Semenovschi
L. A. Vi V. I.
Mudric
- Ra?inile de melamina. Revista de Chimie nr. 4/1950.
- Insu?irile de tipar ale hirtiei. Industria hirtiei nr.
8/1953.
- Intrebuintarea ra~inilor' de melamina pentru fabricarea
hirtiilor riezistente la ape.
Industria hirtiei nr. 5111950.
- Dystributia continutului de material de umplutura in
sectiunea transversals a hirtiei.
Revista de Hirtie ~i Celuloza nr. 12/1951.
- Ymbunatatirea gradului de alb al hirtiei.
Revista de Hirtie ~i Celuloza nr. 10;'1951.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
V. Breitvert rfatura legaturilor dintre fibre in hirtie.
Industria hirtiei nr. 3/1950.
7. - Aciditatea ~i alcalinitatea hirtiei. Papier a celulosa nr. 61.1
1951.
8. Ing. Zofia
Myslinska Si Ing.
Karol Palenic
- Utilizarea rasinilor de melamina la fabricarea hirtiilor
stabile la apa. Din Przeglar Papierniczy nr. 10/1953.
9. Tatiev D. P. - Aclimatizarea hirtiei Offset.
10. -- Hirtia. gi umiditatea in atelierul de imprimare.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
ASUPRA CERINI 1 LOR PUSE BAZET TOPOGRAFICE PENTRU
PROIECTAREA PLANURILOR GENERALE ALE CONSTR.UC'IILOR
INDUSTRTALE ~I ALE ANSANBLURILOR SOCIAL-CULTURALE
Cont. ing. Dan Mihail
Amploarea programului de constructii ini~iat de P.M.R. pentru
realizarea investii{iilor necesare dezvoltarii economiei noastre socialiste
a pus ?i pune topografiei problem.a asigurarii in Limp util ;?i in conditii
lehnice ,si economice corespunzatoare a planurilor topografice. Dezvol-
tarea considerabila a activitaltii de proiectare a constructiilor este legate
de crearea planurilor topografice - baza topografice - care conditio-
neaza calitatea ~i_ termenele de executie a proiectari planului general.
Lucrarile topografice se desfasoara potrivit felului Si dimensiunilor
constructiilor proiectate, numarului faze.lor de proiectare precum ,si a
scopului urmarit de fiecare faze.
Proiectul planului general al unei ? constructii complexe solui;io-
neaza intregul ansamblu de probleme tehnico-economice pe care o
asemenea constructie le poate pune. El formeaza in acela?i timp o
sinteza. a tuturor celorlalte proiecte sau studii de specialitate ce se
intocmesc in vederea realizarii ansamblului respectiv. Astfel, de exem-
plu, proiectul. planului general at unui ansamblu industrial trebuie
sa rezolve in afara problemelor de produc$ie ?i o serie de alte
probleme importante, printre care :
- amplasamentele tuturor cladirilor ?i constructiilor ;
- traseele -tailor de comunicatie feroviare, rutiere, aeriene sau
pe ape pentru oameni ?i materiale, intre diferitele partti ale construc-
tiei, precum si legatura cu reteaua exterioara ;
- traseele retelelor de instalatii exterioare, subterane, de supra-
fate sau aeriene;
- organizarea reliefului ?i amenajarea scurgerilor de supra-
fata, plantarea spatiilor libere etc.
La rezolvarea acestor probleme is parte un colectiv de tehni-
cieni din cele mai diferite specialitati, ca : constructori, tehnologi,
instalatori, arhiteci;i, geologi, geotehnicieni, energeticieni, topografi
.etc. Topografilor le revine ?i rolul de a contribui la alegerea scarii
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
adecvate pentru planurile topografice, astfel ca lucrarile topografice
sa satisfaca cerintele proiectarii luind in consideratie ~i criteriile eco-
nomice.
Inca din stadiul initial al proiectarii - la alegerea terenului
este necesar a se studia problema repartizarii pe teren a con-
structiilor in plan ~i in inaltime respectind anumite conditii ?i cerinle
'impuse de instructiuni sau normative. In tot procesul ulterior at
proiectarii se va asigura o deplina concordantA intre sistematizarea
orizontala ?i cea verticals ce sint puternic legate ?i se conditio-
neaza reciproc. Sistematizarea orizontala precede pe cea verticals.
dar la amplasarea constructiilor pe planul general este necesar a
se tine seama de situatia for in inaltime. Deseori ca rezultat at defini-
tivarii sistematizarii verticale este necesar a se corecta partial ?i
sistematizarea orizontala [6, 12].
Proiectarea constructiilor - inclusiv planul general - se
efectueaza fie in trei faze : proiectul preliminar, tehnic ~i de executie,
fie in doua faze : proiectul preliminar iar apoi proiectul tehnic conco-
rnitent cu cel de executie. Fiecare faza de proiectare este fnsotita
- in functie de caracterul constructiei - de studii geologice, hidro-
logice, hidrogeologice etc. [2, 81.
Planurile topografice la scara 1 : 5.000 ?i 1 : 10.000 ocupa un
loc foarte important - pe linga alte scarf - la intocmirea proiec-
telor de amplasare a constructiilor industriale si a ansamblurilor de
cladiri social-culturale.
La iniocmirea proiectului preliminar se clarifica conditiile natu-
rale ale teritoriului pentru constructie, topografia terenului, particu-
laritatile economise ale raionului si posibilitatile tehnico-organiza-
torice de constructie. in aceasta faza de proiectare se folosesc' planuri
topografice 19 scara : 1 :-2.000-1 : 10.000.
La intocmirea proiectului tehnic, studiile de detaliu ca ,i ridica-.
rile $i scarile planurilor depind de caracterul Si de dimensiunile
constructiei precum ?i de conditiile terenului. In general se folosesc
urmatoarele planuri :
a) pentru zona constructiilor, la scara 1 : 500-1 : 2.000
b) pentru trasarea drumurilor, conductelor subterane, liniilor
de energie electrica etc. la scara 1 : 1.000-1 : 10.000 ;
c) pentru planurile de ansamblu (planuri generate), la scara
5.000-1 : 10.000
e) pentru . ridicarile inginero-geologice, la scara 1 : 2.000--
1 10.000.
Utilizarea planurilor la scara 1:5.000 ?i 1:10.000 in scopul
proiectarii planurilor generate a constructiilor industriale ,si a ansam-
blurilor social-culturale se vede din tabela 1.
Sistematizarea orizontala se reduce la stabilirea liniilor rosii
ale strazilor, suprafetelor ?i constructiilor, tinind sea'ma de construc-
tiile existente, de drumurile de acces $i de relieful terenului. Liniile
ro?ii se traseaza pe planuri la scara 1 :500-1 : 2.000, apoi se trans-
pun pe cele la scara .1 : 5.000 sau 1 : 10.000 [8].
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
TabeIa I
Denumirea planului szu
schemes
S c a r a
Observatii
Planul raionului de constructie
1:5.000-1:10000
In functie de dimen-
siunile constructiei
Planul general (de ansamblu)
1: 5 000 - 1:10.000
Idem
Schema sistematizarii verticale
1:5.000
Planul sistematizarii tehnice a par-
tii neconstruite a orasului
1 :5.000 - 1 : 10.000
Planurile trasarii preliminare a dru-
In lipsa planului 1a
murilor de acces, conductelor }i
scara 1 5.000 se folo-
a retelei de energie electrica
1 :5.000 - 1:10 000
se$te planul la scary
5
1 : 10.000
Planul traseelor tramvaielor
.000 ,- 1 : 10.000
I :
Schemele retelelor subterane
1 :5.000 - 1 :10.000
Planuri inginero-geologice com-
plexe
1 :5.000 - 1:10-000
Schema sistematizarii verticale se intocmegte pe planu.1 la
scara 1 : 5.000 cu echidistanja curbelor de nivel de 0,5 m sau 1,0 m ;
pe plan se arata pantele longitudinale ,si distan(ele pe axe, cotele
principale proiectate la intersectia axelor drumurilor de acces ,si in
punctele de masurare a pantelor, precum ?i locurile lucrarilor de tera-
samente ~i volumul acestora. La intocmirea schemei :
a) se stabileste directia magistralelor, strazilor $i drumurilor
de acces, pantele, condii:iile de trecere peste caile ferate, riuri, ripe
etc. Totodata este necesar ca pantele strazilor principale in terenuri
de ?es sa se afle in limitele 0,005-0,06 ~i pe teren deluros in limitele
ping 'la '0,08 ; a strazilor obi?nuite - respectiv pe terenuri de ?es
0,005-0,008 $i pe teren deluros ping la 0,10 ?i a drumurilor de acces
din interiorul cvartalului - ping la 0,10 ;
b) se determine reteaua de canalizare de pe teritoriul sistema-
tizat ; totodata trebuie sa fie asigurata scurgerea apei de pe teritoriul
cvartalelor pe strazi ?i sa fie prevazuta posibilitatea scurgerii apelor
superficiale de pe teritoriul centrului populat;
c) se studiaza conditiile adaptarii sectoarelor care necesita
mars lucrgri de terasamente ;
d) se stabilesc masurile de coborlre a nivelului apelor subte-
rane, cind nivelul for este apropi-at de suprafata pamintului.
Schema sistematizarii verticale se anexeaza proiectului general
al sistematizarii ,si se insoteste cu schema pregatirii tehnico-ingine-
re,5ti a teritoriului - (cuprinzind masurile constructive pentru corectarea
torentilor, consolidari, asanari etc), a transporturilor in comun (inte-
rioare Si exterioare), canalizgrii, schema alimentgrii cu energie, gaze
$i caldura, schema plantatiilor etc.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Teritoriul studiat se imparte in sectoare in functie de relief
se separa sectoarele de teren cu pante mai mici de 0,003 sau mai mari
de 0,06 ; se calculeaza cu aproximatie volumul lucrarilor de terasa-
'mment. La proiectare se tinde ca volumu.l lucrarilor de umplutura *i
sipatura sa fie pe cit posibil echilibrat. Profilele terenului prin axele
str~gzilor principale se intocmese pe baza planurilor, proiectindu-se
profilele longitudinale. Linia proiectate a profilului se trece pe plan
intr-o prima aproximatie fare a se detalia ; plantele apropiate de cele
ale profilului se generalizeaza' Pe profile se tree cotele proiectate
ale punctelor de intersectie ale axelor strazilor, ale punctelor de
variatie a pantelor ?i ale locurilor in care adincimile sapat.urilor sau
Inaltimile umpluturilor ajung la 0,5 m ,si mai mult. Cotele de pe plan
*i de pe profile se scriu ping la 0,1 m, pantele ping la 0,001, iar
distantele ping la 1 m.
Ping in prezent nu avem cerinte Clare asupra preciziei repre-
zentarii elementelor de planimetrie pe planurile la scara 1:5.000 ~i
?1:10.000, folosite in proiectarea constructiilor ~i a ansamblurilor
social-culturale. [1].
In U.R.S.S. mgrimile tolerantelor variaz5 de la ? 0,5 mm
(pe plan), in raport cu punctele retelei de sprijin a ridicgrii, ping
la ? 1,2 mm. [5).
Constructiile mari care ocupa suprafete Intinse se amplaseazg,
de regulg, pe teritorii neconstruite. Lucrarile in acest domeniu, legate
de sistematizarea ,i dezvoltarea oraselor, se fac, in limitele orasului,
tinind seama de constructiile existente. De aceea, sa analizam pro-
blema proiectgrii constructiilor in conditiile unui teren neconstruit.
iar apoi in conditiile unui teren construit.
a) Teritorii neconstruite. La proiectarea unei not constructii
industriale mari ?i a ansamblurilor de cladiri social-culturale pe
terenurile neconstruite sint necesare planuri care se pot, folosi pentru
estimarea terenului *i alegerea amplasamentului. Pentru aceasta se
folosesc citeodatg harti la scara 1:25.000, insg mai des planuri la
scara 1:10.000 sau 1:5.000 in functie de dimensiunile teritoriului
[4, 12]. Pe plan se' intocme?te proiectul preliminar de amplasare a
constructiei ,i pe baza datelor obtinute de pe plan se fac calculele
pfeliminare. Planul trebuie sa caracterizeze destul de complet situatia
terenului. Pentru amplasamentul just al obiectului proiectat ~i a
partilor din el, este importanta trecerea precise pe plan a construc-
tiilor existente (cladiri, drumuri, cai ferate, constructii hidrotehnice.
linii de energie electric5 etc.) a retelei hidrografice, a sectoarelor de
culturi. agricole pretioase etc. Unele bazine, riuri trebuie sa fie luate
In consideratie la amplasarea constructiilor' proiectate, altele incluse
in proiect ca o parte integranta a lui (de exemplu, comunicatiile).
Intrucit proiectele enumerate se leagg de detaliile proiectului care se
intocmeste, ele trebuie sa fie trecute pe plan cu o precizie suficient
de mare. Aceastg precizie se caracterizeaza prin eroarea medie patra-
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
tica de frecere a conturului in raport cu punctele retelei de sprijin
a ridicarii de ? 0,4 mm [3, 71.
Trecerea cu mare precizie a contururilor unor forme de plani-
inetrie ca aratura, paji?te, tufari?, pe?une, drumuri naturale, ganturi,
pietre, constructii mici, la proiectarea constructiilor, nu are o insemna-
tate esentiala (excluzind, dupe cum am aratat mai sus, contururile
unor culturi agricole pretioase de tipul grydinilor, pepinierelor etc.).
Situatia contururilor unor forme planimetrice ca mla?tini, p5dure.
tuferis, pajiste etc. prezintg un interes esential la intocmirea proiec-
felor. Ins limitele acestor forme de planimetrie in natura sint expri-
mate cu o claritate insuficienta, de aceea precizia trecerii for pe plan
depinde de posibilitatile de masurare a terenului. Precizia trecerii
pe plan a detaliilor de plani'metrie, de exemplu -a unor suprafete
nu prea mari de paji~te printre pa?une sau de pa?une printre pa--
ji?ti, are important5 in masura in care se caracterizeaz5 inaltimile
sau depresiunile terenului sau contribuie la cerceterile inginero-geo-
logice. Punctele caracteristice ale contururilor planimetrice se folo-
sesc ca puncte de sprijin pentru trasarga in natura a drumurilor,
conductelor subterane, a liniilor de transport a energiei electrice etc.
[4, 11 ] . Planurile la scara 1 : 5.000 dau posibilitatea s5 se aplice pe
teren punctele insemnate pe ele cu o precizie ping la ? 3 in ?i ; planu-
rile 1 : 10.000 ping la ? 6 m [4]. In acest caz nu este clar fats de
ce se determine precizia aratata. Dace se porne?te de la sistemul
acceptat la determinare a preciziei, atunci este necesar ca eroarea
de trecere a contururilor pe plan in raport cu punctele retelei de
sprijin necesare ridicarii s5 nu depa?easca 0,6 mm. Insa pozitia trase-
uiui la aplicarea lui pe teren se precizeaza la fata locului ,si n-ar fi
riecesar sa se impuna cerinte atit de mari.
Constructiile importante, reteaua hidrografica, drumurile prin-
ciuale, terenurile agricole mai importante trebuie se fie trecute pe
plan cu o eroare medie patratica de aproximativ -II 0,4 mm fate de
punctul apropiat al retelei de sprijin a ridicarii ; terenurile agricole,
drumurile secundare, ?anturile, constructiile mici izolate etc. - cu
eroare medie patratica de aproximativ ? 0,6 mm ~i mla?tinile, tufi-
,surile, padurile etc. (contururi exprimate neclar in natura) - cu o
precizie care depinde de posibilitatea mAsur5rii for pe teren la ridi-
care [10].
In ceea ce privesc cerintele referitoare la intinderea terenului
care trebuie reprezentat pe planul topografic sint foarte putin preci-
zate. In general, suprafata teritoriului care se va ridica trebuie sa
fie stability potrivit cerintelor impune pentru fiecare faze a proiec-
terii planului general ,si legate de densitatea punctelor de sprijin
precum ?i de lungimea traseelor diferitelor lucreri inginere$ti din-
afara teritoriului propriu-zis studiat (de ex. retelele de alimentare
cu ap5 ale unei constructii industriale). Aceaste conditie impune
ca deseori ridicarile topografice sa nu se limiteze strict la un anumit
teritoriu, spre a se putea studia si rezolva ~i unele probleme (caile
de comunicatie de legatura, retelele de canalizari etc.) care depa-
?esc limita stricta a unui anumit teritoriu.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
b) Teritoriile construite. Baza topografica - la scarile exami-
nate - care se folose$te la proiectarea planurilor generale a construc-
;tiijlor industriale Si ansamblurilcrr social-culturale trel;uie sa permits
stabilirea liniilor rosii, litnitelor constrtictiilor, drumurile de, leaatura,
strazile $i pie(ele. Ora?ul are o planimetrie variata, a caror elemente
se, afla in situatii foarte diferite. La proiectarea oricaror construc]ii,
trebuie sa fie luate in considera]ie toate elementele de planimetrie,
deoarece acestea au o mare insemnatate. De aceea ridicarii plani-
metrice i se impun cerinje mari, astfel ca elementele din teren sa
five trecute pe plan cu o . precizie pe cit posibil de mare. Eroarea
de. trecere pe baza topografica pe care se face proiectarea punctelor
de contur exprimate clar in raport cu punctele retelei de sprijin,
'n!u trebuie s5 dep5?easc5 0,6 mm valoare care a fost admisa s'i
pentru diferenta intre mesuratorile de pe teren ?i distantele cores-
punzatoare de pe plan, dace acest plan serve?te ca baza topografica
pentru proiectare. Precizia trecerii conturului pe plan se poate carac.?
teriza si prin eroarea media, patratica 'de aproximativ ? 0,5 mm [7.9j..
III. CERINTELE ALTIMETRIEI
Precizia reprezentarii reliefului pe plan trebuie sa asigure
- intocmirea proiectelor preliminare de sistematizare verli
cala a teritoriului,
- intocmirea schemelor de amplasare a constructiilor subterane,
- alegerea traseelor, drumurilor interioare.
La . intocmirea proiectului preliminar se amplaseaza strazile
principale si drumurile de acces, avind in vedere obtinerea unor
pante mai favorabile *i a asigurarii unei mai bune scurgeri a ape1
cu conditia ca volumul lucrarilor de terasamente sa fie minim [91,
Pentru proiectarea definitive a pantelor strazilor sau drumu-
. iler de acces, este necesar ca eroarea de determinare pe plan
pantei unui element din profil sa fie mai mice decit marimea pantet
minime admise, adica 0,5%. Prin urmare trebuie sa fie puss condi
tia ca :
P1 G 0,005. (1)
Considerind marimea erorii in determinarea pantei. pe plan
ca rezultat al influentei erorilor la stabilirea cotelor unei linii oare-
care a profilului strazii, obtinute dupe plan, se stria
ep-eh'12 (2)
Op limita = 2 ep = 2 V 2 eh (3)
in care ep este eroarea medie patratica in determinarea pe plan a
diferentei de nivel intre punctele profilului strazii, iar eh este eroarea
medie patratica a cotei ob#inuta pe plan.
1
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Potrivit ultimei? formule, rezulta
eh = Op limita
21/ 2
(4)~
Utilizind forma generala :
f sh
p (5)
in care D este lungimea, liniei profilului, p este valoarea pantei ei,
iar dh este valoarea absoluta a diferentei de nivel pe lungimea
in cazul unei pante p.
Potrivit for'mulei
H. = Hsn - Hi. (6)
iii care Hsn si Hin sint cotele punctelor de sfirsit ~i respectiv 'de
inceput al liniei ?n" a profilului, determinate pe 'plan.
Folosind formula (5) se obtine :
Oh = p ? D. (7)
Conform condi(iei, cind p min = 0,005 se scrie : -
Ohmin = Op min (8)
Folosind (4), (7) ?i (8), valoarea erorii admise in determi-
tiarea cotelor pe plan se poate exprima prin formula
t hmin Pmin ' D
eh (9)
=2V2 =-2V2 21/2 21/2
Din (9) se vede ca precizia necesara in determinarea cotei pe
plan depinde de lungimea D. Considerind distanta intre doi picheti
egala cu 100 m dupa formula (9) se intocme?te tabela 2 a cerintelor
privitoare la precizia de determinare pe plan a cotclor liniei de profil
in funcltie de lungimea celei din urma.
La examinarea datelor din tabela 2 este necesar a se avea
in vedere ca eroarea de determinare a cotei punctului se compune din
.doua par(i principale : din entst - eroarea sistemului (eroarea de
D
m
Pmin
Ahmin
conform (7) m
eh
dup9 (9) m
500
0,005
2,50
0,88
400
0,005
2,00
0,71
300
0,005
1,50
0,53
200
0,005
1,00
0
,35
100
0,0(5
0,50
1
0,176
50
0,005
0,25
0,088
25
0,005
0,125
0,044
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
determinare a cotei statiei) Si ehr- eroarea de determinare a dife-
rentei de nivel a pichetului (taru$).
Prin urmare :
z z
eh=ehst+ehI
(10)
ehr= Ve`ht+e!
(11)
in care et este eroarea medie patratica de determinare a inaltimii
instrumentului.. Pentru a stabili valoarea probabila, marimea at se
considers egala cu 1 cm iar pentru calcularea valorii ell it se folo-
se?te formula cunoscuts
z
e'ht= 4 sin' 2a e2o -f- D2 eos2 2a `2
. P
(12)
in care a. = unghiul de panty al terenului ; e,, = eroarea, medie
patratica in masurarea unghiului de pante, egala 1' ; p =3438'-,
D - distanta de la statia instrumentului ping la pichet, iar eD
- eroarea in masurarea ei, egala cu D
300
In tabela 3 sint prezentate valorile eh r, calculate tinind seams
de (11) $i (12), cind et = ? 1-,0 cm.
Rezolvind problema, trebuie avute in v.edere dous cazuri posibile :
a) cind lungimea liniei de profil este foarte mare, trebuie ss
tie a?teptam ca cotele pichetilor, pe baza carora Sint trasate curbele
de nivel pe plan in zona punctului de inceput a liniei, sg fie determi-
nate dintr-un punct al retelei principale altimetrice, iar in zona punc-
tului de la capstul liniei de la un alt punct al retelei de- -sprijin
secundare;
b) cind lungimea liniei profilului este scurta, cotele pichetilor,
care se afla in zona punctelor finale ale liniei se obtin dintr-un punct.
al retelei secundare.
Privitor la stabilirea erorii medii patratice de determinare a
cotelor punctelor pe planurile la scara 1 : 5.000 si 10.000 se intocme~te
tabela 4 [9].
Utilizind expresia (10) si elementele din tabelele 3 si 4 se
intocmeste tabela 5 care dg valorile erorilor medii patratice ale cotelor
curbelor de nivel in functie de unghiurile de panty ale terenului, de
distanta de la instrument la pichet ,si de precizia retelei de sprijin
altimetrice a ridicgrii.
Eroarea medie patratica de determinare a cotei curbei, de nivel
se stabileste cu formula :
2 1 2 2
e-,? cn = eh st + eh tilt (13)
In care el lit este eroarea medie patratica la interpolare.
Precizia medie a pozitiei intre doi picheti - de interpolare -
se considers egala cu a 30-a parte din intervalul dintre picheti :
distanta intre picheti se considers de 50 m pentru echidistanta de
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
TabeIa_3
D
m
a
grade
h'
m
el ht
cm
eht
cm
25
2
0,87
? 0,8
? 1,3
50
-2
1,74
1',6
1.9
100
2
3,49
3,1
3,1
200
2
6,98
6,3
6,3
300
2
10,46
9,4
9,4
25
4
1,74
1,0
1,4
50
4
3,48
1,8
2.2
100
4
6,96
3,8
3,9
200
4
13,92
7,4
7,5
300
4
20,88
11,1
11,1
25
6
2,60
1,1
1,5
50
6
5,20
2,2
2,5
100
6
10,40
. 4,5
4,7
200
6
20,79
9,0
9,0
300
6
31,19
13,5
13,5 ?
25
10
4,28
1,6
1,9
50
10
8,55
3,3
3,4
100
10
17,10
6,3
6,4
200
10
34,20
12,6
12,6
300
10
51,30
19,0
19,1
25
15 .
6,25
2,2
2,4
50
15
12,50
4,4
4,6
100
15
25,00
8,8
8,9
200
15
50,00
17,6
17,6
300
15
75,00
26,4
26,4
. 0,5 m iar pentru echidistanta d6 1 m $i mai mare de 100 rri [101,
Valoarea'ehint se -obtine Cu 'formula
(14)
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Eroarea medie p6tratic5 in determinarea
cotei punctului
Scara
ridiegrii
Echidistanta
Retelei principale
Retelei de sprijin
Retelei de sprijin
de sprijin a
a ridicffirii in ?es
a ridic,iii in
ridicarii
ralonul de munte
cm
cm
cm
1: 5.000
0,5
? 2,5
? 5,0
1
5,0
10,0
-
2
10,0
20,0
f 33,0
5
? 25,0
-
83,0
1 :10.000
1
-
10,0
-
2,5
-
25,0
-
5
-
50,0
83,0
10
-
100,0
? 166,0
unde 8h = D tg a (ot hind unghiul de panty al .terenului intre doi
picheti) iar D = distanta intre picheti.
Se poate admite ca eroarea medie patratica a cotei stability pe
plan este egala ca marime cu eroarea medie patratica a cotei curbei
de, nivel, ceea ce se apropie de realitate. In 'tabela 5 valorile erorilor
medii patratice ale cotelor picheiilor $i curbelor de nivel sint ca:cu-
late in ipoteza sprijinirii lucrarilor pe puncte ale retelei principale
altimetrice (I) sau ale retelei secundare (II).
Din compararea -datelor rezulta :
- planul cu echidistanta de 0,5 m satisface cerintele de precis
zie necesare proiectarii ;
- planul cu echidistanta de I m (cu conditia ca distantele
de la statie ping la pichet sa nu depageasca 200 m) corespunde
cer itiitelor preciziei de proiectare daca lungimea liniilor profilului este
de 100 m *i panta terenului ping la 23, daca lungimea liniei este
de 300 m gi panta terenului ping la 8? ;
- planul cu echidistanta de 2 m sau' 2,5. m poate satisface
cerintele proiectarii in cazul indeplinirii urmatoarelor conditii : daca
liniile profilului nu vor fi mai scurte de 200 m ?i panta terenului nu
va fi mai mare de 40, daca linia profilului este de 300 m *i mai mare
,si panta terenului nu este mai mare de 6?, sau daca cerintele, in
ceea ce prive?te precizia proiectarii, vor fi mai reduse cel pu(in de
1.5 on in compararie cu cele stabilite de expresia. (1)
- planurile cu echidistanta de 5 m ~i mai mare nu pot asigura
necesitatile proiectarii.
Asupra preciziei de determinare a cotei pe plan, exercita o
influenja mare eroarea de interpolare la' trasarea curbelor de nivel.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16: CIA-RDP80T00246AO66400010004-0
M A r i m e a e c h i d i s t a'n t e i re I i e f u I u i
ro
0,5 m
1,6 m
2,5 m
5,0 m
Grade
eh#
ehccn
eh1
ehcc,,
eht
ehccn
ehl`
ehccn
cm
cm
cm
cm
cm
cm
cm
ern
h w v
p ~,?g
I[
1
II
I
II
1
[I
I
If
1
II
I
[I
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
2
50
+ 3,1
+ 5,-1,
t 6,6
J- 7,9
+ 5,4
+10,2
+_12,8
?15,4
+_12,7
+_25,1
?17,1
?27,6
--
!50,0
+_51,4
100
4,0
5,9
7,0
8,8
6,0
10,5
13,0
15,6
12,9
25,2
17,3
27,9
50,1
51,5
200
6,8
8,0
8,9
9,9
8,0
11,8
14,1
16,5
14,0
25,8
18,2
28,2
50,4
51,7
300
10,6
13,7
15,7
18,0
15,7
26,7
19,4
29,1
50,9
52,2
4
50
3,4
5,5
12,2
12,9
5,5
10,2
23,9
25,4
19,7
25,1
26,6
34,3
50,0
55,2
109
4,6
6,8
12,6
13,5
6,8
10,7
24,5
25,7
13,1
25,3
26,8
34,4
.50,2
55,3
200
7,9
9,0
14,0
14,8
9,0
12,7
24,9
25,5
14,7
26,2
27,6
35,1
50,6
55,7
300
12,2'
15,0
25,2
27,6
16,9
27,6
28,7
36,1
51,3
55,4
6
50
3,5
5,6
17,9
18,4
5,6
10,3
35,1
36,2
12,7
25,1
37,0
42,8
50,1
61,0
100
5,3
6,9
18,3
18,8
6,9
11,0
35,4
36,4
13,4
25,4
37,2
43,0
50,2
61,1
200
9,4
10,3
19,9
20,1
10,3
13,5
36,2
37,3
15,5
26.6
38,0
43,7
50,8
61,6
300
14,4
16,8
37,6
38,6
18,4
28,5
39,3
41,9
'51,8
62,5
10
50
4,2
6,1
?28,8
29,1
6,1
10,6
57,3
58,0
13,0
25,2
58,4
62,3
50,1
75,8-
100
6,9
8,1
29,3
29,6
8,1
11,8
57,6
58,2
14,2
25,9
58,7
62,8
50,4
76,1
200
12,9
13,6
31,3
31,6
13,6
16,1
58,6
59,2
17,8
28,0
59,7
63,5
51,7
77,0
300
19,6
21,5
60,3
63,9
22,0
31,5
61,1
65,2
53,5
78,2
15
59
13,5
25,5
84,4
87,1
50,2 ,
97,3
100
15,2
26,5
84,7
87,5
50,7
97,5
200
21,6
30,6
86,1
88,7
53,0
98,7
300
29,2
36,4
88,3
90,9
56,5
100,7
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16: CIA-RDP80T00246AO66400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
De aceea pentru marirea preciziei planului trebuie redusa distanta
intre picheti. A doua masura care imbunatate~te planul consta in
indesirea cotelor..
Marinmile pantelor de proiectare a cailor de comunicatie si
scurgerii superficiale. a apei concords cu pantele proiectate ale
strazilor, deoarece ?acestea din urma se folosesc pentru. scurgerea
apei.
Prin urmare considerentele expuse pentru proiectarea strazilor
sint valabile $i la intocmirea proiectului de scurgere a apei.
*
Din prezentarea ' acestor citeva elemente legate de cerintele
puse bazei topografice in vederea proiectarii planurilor generale
rrezulta necesitatea ca aceste - probleme sa fie analizate temeinic in
scopul stabilirii unor. cerinte adecvate ' diferitelor scopuri
cleservesc planurile topografice.
0 data cu analiza acestor cerinte
elementele tehnice ~i economice care sa
este necesar a se studia ~i
stea ' la baza alegerii diferi-
teior scarf ale planurilor topografice.
Existenta unor indicatii precise si unice in privinta cerintelor
puse bazei topografice ar contribui la o judicioasa alegere $i reali-
zare a preciziei bazei topografice *i ar asiaura in mare -masura
calitatea ?i termenele de executie ale proiectelor planurilor generale
, revazute de dezvoltarea econorniei nationale.
BIBL'IOGRAFI E
1. C.S.A.C. - Conditii tehnice privind executarea si receptionarea lu-
2. Gherjula B. I.
3. Gherjula B.-I.
4. Glotov G. F.
6. Kleimenov N. M.
$i Dunina N. D.
7. Krumelis V. A.
10. Stepanov N. N.
11. Stramentov A. E.
si Merculov E. A.
12. Zusmanovici 1. T.
5i Zolotuhin G. I
late - Bucuresti 1956.
- Ridicarea si intocmirea planurilor generale
tiilor industriale - Moscova 1952.
- Geodezia in constructii industrials - 1957.
- Moscova 1955.
- Instructiuni pentru ridicari topografice
si 1 :2.000 --- Moscova 1954.
Sistematizarea verticals - Moscova
- R dicarea aerofotografica a oraselor
tografia nr. 1 - 1956.
1947.
- Geodezia
- Ridicari geodezice ingineresti si intocmirea planurilor de
executie ale constructiilor industriale - Moscova 1957.
- Cerintele si precizia hartilor topografice si ridicarilor
topografice la scara 1 : 5.000, 1 : 10.000. - Moscova 1958
- Geodezia in constructia ora~elor - Moscova 1950.
- Planurile generale ale santierelor de constructii indus-
triale - Moscova 1953.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
IN FORMAT II
La 18 iulie 1959 a avut loc sub auspiciile A. S. I. T. in sala
din Calea Victoriei 120 prezentarea unor not realizari ale Uzinelor
Carl Zeiss-Jena din R. D. Germans, in domeniul topografiei ,si in-
deosebi fotogrametriei..
In fata unui numeros auditoriu format indeosebi din tehnicieni
--i ingineri din productie, folosind 'grafice, diagrame,' fotografii, Ing.
E. Felldkeller, ~eful Sectiei Instrumente de Masuratori Terestre,, gi
Ing. H. Schoeler, Seful Sectiei Stiintifice de Instrumente Fotogrametrice
a Uzinelor Zeiss,, au facut prezentarea unor instrumente ~i aparate
not sau care reprezinta imbunatatiri ale celor existente.
Dupa ce Ing. E. Felldkeller a prezentat succint nivelul compen-
sator ~i redutopul, Ing. H. Schoeler a fscut, o expunere mai larga
asupra a dou6 not aparate fotogrametrice: camera fotoaeriana metrics
;i stereometrograful' inzestrat cu .coordimetru.
In completarea programului de, fabricatie a aparaturii foto-
grametrice de dupa eel de-al 2-lea razboi _ mondial, pe linga recons-
tructia sau imbunstatirea instrumentelor ,si aparatelor ce se produ-
ceau inainte (stereoplanigraful, stereoautograful, multiplexul, stereo-
comparatorul, redresatorul mare, etc.), a fost produss o noun camera
fotoaeriana metricA (fig. 1) denumita MRB 21/18, la care sint, de
remarcat urmatoarele :
Este inzestrats cu obiectivul Pinatar 4/2-11 (deschiderea relativs
constants este 1/4, iar distanta focala este de 211 mm) format din 10
lentile din care cele extreme au aka-numita optics imbunatatita (un
strat fin ce constituie o .pelicula de grosime = 1/4 - k Hind lungimea
de unds medie a 'radiatiilor cu care se lucreaza in mod obi~nuit).
Acest obiectiv este simetric, iar lentilele sint a~ezate intr-o monturs
fgra a fi folosit vreun chit, ceea ce are elect pozitiv asupra calitatii
optice. Unghiul de cimp este normal (620), distorsiunea maxims
'? 5[4, in cimpul util al imaginii de formatul 18X18 cm avind o bung
putere de. separare pentru contrast slab.
Pe fotogramg slut inregistrate valorile constantelor camerei
(distanta focala Si numarul aparatului), inaltimea de zbor ping la
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
diviziunea de 10 m , imaginea bulei sferice (valoarea unghiului res-
pectiv este de 10 pe 2 mm), imaginea unui cronometru pentru a avea
cunoscufa ora de' fotografiere ping la secunda. De asemenea pe laturile
fotogramei se inregistreazg din cm in cm imaginatiile unor etaloane,
(precizia ? 5?) ceea ce permite stabilirea mai precisa in divei?sele
directii si pozitii a. contractici. filmului, lucru deosebit. de util pentru
stabilirea orientarii interioare.
Obturatorul este cu discuri rotative realizihd cu ajutorul unui
electromotor 9.000 ture/minut ceea ce permite timpi de expunere
.cuprin?i intre 1/50 Si 1/500 sau intre. 1/100 ?i 1/1.000 dintr-o secunda.
Presarea i'ilmului in planul focal se face cu ajutorul unei turbine
de aer actionata de electromotor.
Fig. 1. Camera fotoaeriana metrics MitB 21/18
Caseta poate. priori 120 m de film ceea ce corespunde. la cel
putin 560 fotograrne (adiea dublul capacitatii casetelor existente` la
not in productie). .
Dispozitivul de reglare ~i cornanda al aparatului permite reali-
zarea acoperirilor longitudinale de 20%,. 60%, 70% sau 80%.
Din cele de mai sus se vede ca la constructia acestei camere
s-a tinut seamy de realizarile moderne in acest domen-iu astfel ca
ea sA corespunda ridicarilor la ?scari medii $i mari. Urmeazg a se
realiza de asemenea $i o camerae sau con cu unghi de cimp de mare
deschidere.
Stereometrograful inzestrat cu coordimetru constituie un now
aparat pentru restitutie stereofotogrametrica.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Eroare p/animeh-ic3
rnpog aFie ->5m
Eroarep/amine/ cv A-eciae/an/me/rea
ar Topoyrahe Masurafor~ de lazes
4roarse merle a coordona/e%r in mode/mr y = 'o1mm
E/s,rea m e d//ime/rica mz = 'O, 27 V
oa
I EroareP/an eir+ra
/ ? afa ra/or' de dazes
3,0
2,tt
2,6
'4
2,2
2,0
100000
MX"-/,
Eroarea /an~me/rica
acaden//a pen/ru rsooo
La inform rea d~ay
. name, va/or,/e ee bazd au Far/
m10/oy~ =180
Ec00ree merle a cooraona/t/or inn /o%o9rama m2 y = ~001mm
.Eroarea merle a//ime/rice n Po/oyramd a = o,918
>,2
08
0s
4,4
02
Eroarea d/hme/r~ca
acc~ben/a/a ~h /eren
de/urns /a
scare 1:5000
Idao 2700 stop
2000
Preazra a1hmeh-2a a ?paraiu/ui
71,111a p (anime/r ca a apara/u/ui
//umi/oru/ scan', piano/ui
Fig. 3
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Stereometrograful este un aparat de restitutie bazat pe proiectia
mecanica pargsindu-se in acest mod traditia proiec(iei optice de la ste-
reoplanigraf. Aparatul este apropiat ca precizie de stereoplanigraf (mai
exact s-ar plasa intre planigraf ?i multiplex). are dimensiunile gabari-
tare apropiate de ale planigrafului este de constructie bloc inchisa ?i este
inzestrat cu unele perfec(ionari fa(a de aparatura de restitutie obi~nuita
ceea ce permite in primul rind -exploatarea numerica (de aci provine gi
? denumirea aparatului stereo-metro-graf). In acest sens exists posibi--
litatea de inregistrare a coordonatelor fotogrametrice pe benzi sau
cartoane perforate *i transformarea acestor coordonate fotograme-
trice in coordonate geodezice printr-o serie de transformari de tipul
celor realizate la aparatele' EK-2, EK-3, Ecomat etc., folosindu-se
dispozitive de calcul electronice. Totodata aparatul permite inmul-
lirea valorilor coordonatelor cu o constants pentru a se putea in
acest fel sa se facA exploatarea cu fascicule transformate (nu numai
congruiente) ; de asemenea se poate face calculul automat al corectiilor
ce trebuie sa fie aplicate orientarii relative a modelului in vederea
imbunatatirii eliminarii paralaxelor. Deocamdata aceasta. opera(ie nu
se face decit pentru terenuri plane sau aproape plane folosindu-se
rela(iile Bertil Hallert.
S-a arAtat de asemenea, ca raspuns la intrebarile. puse' ,si la
sugestiile ~i ' propunerile facute; ca dispozitivul de -calcul... automat
poate executa chiar ~i calculul suprafe(elor conturelor inchise, (intrucit
este vorba de ecuatii liniare), pe care operatorul le-ar urmari pe
medelul stereoscopic in aparat.
Este de semnalat ca ?i stereop)anigr.afele existente in productie
se pot adapta pentru exploatarea numerica cu calcule automate ane-
x1ndu-li-se coordimetrul mentionat.
Aceste adaptari ar interesa in mod deosebit, sectorul fotogra-
metric de la not din Cara care se ocupa cu eviden(a funciara,in
acest fel mArindu-se cu mult randamentul lucrarilor, precizia lor. ~i
productivitatea muncii, scurtindu-se in acela?i tim.p termenele de
predare. Exists posibilitatea de a se obtine direct valorile numerice
ale coordonatelor precum si valorile suprafe.(elor tarlalelor si parce-
lelor, iar printr-un dispozitiv simplu s-ar putea intocmi in mod auto-
mat *i fi~a suprafelelor pe ' de(inatori, folosin(e etc. astfel ca exist!
posibilitatea ca o data cu redactarea planului sa avem la dispoz'ii;ie
toata documentatia necesara evidentei funciare.
Din diagramele prezentate intocmite pe baza masuratorilor pe
rile reiese ca aparatul are o precizie comparativ bung (se apropie
de cea a stereoplanigrafului). In fig. 2 ?i 3 se da precizia interioara
a multiplexului ?i stereoplanigrafului (adica precizia aparatului pro-
priu-zis).
De asemenea se men(ioneaza aci ca Uzinele Zeiss au in curs
de pregatire un film documentar asupra fotogrametriei moderne, film
care va fi gata in 1960.
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
REVISTA REVISTE'LOR
redactata de ing. Mihail Albota
11.34.362
GEODETICKY A KARTOGRAFICKY OBZOR
(Praga)
Nr. 5/1959: L. Kubacek. Aproximarea impreciziei la transformarea coordo-
natelor liniare in, proiectia Gauss (p. 82). J. Petras. Contributii la teoria erorilor
stereofotogrametriei terestre (p. 89). P. Vyskocil. Revizia topografica a hartilor in-
tocmite pe tale fotogrametrica (p. 93).
Nr. 7/1959: M. Wittinger. Constructia observatorului geodezic din Pecny
(p. 121). F. Boguszak $i J. Slitr. Observatii asupra reprezentarii reliefului prin curbe
de nivel (p. 125). F. Silar. Determinarea razei de curbura a unei cai ferate, I (p. 133).
Nr. 8/1959: V. Morch $i L. Skladal. Metode de intocmirea hartilor la scarf
marl (p. 141). J. Vykutil. Calculul corectiei datorita acceleratiei greutSi i a nivel-
mentului in sistemul de referinta baltic (p. 145). B. Kruis. Studiul mi$carii verti-
cale a scoartei pamintului in Cehoslovacia (p. 149). F. Silar.. Determinarea razei de
curbura a unei cai ferate, II (p. 153). S. Taros. Pe traseul unei conducte de petrol
(p. 159).
GEODEZIA RS KARTOGRAFIA
?
(Budapesta)
Nr. 2/1959: A. Tarczy-Hornoch. Transformarea coordonatelor Gauss-Kruger
dintr-un fus in altul cu ajutorul a trei puncte de legatura (p. 81). 1. Hazay. Prin_
cipiile mecanice ale compensarii, II. (p. 86). F. Ilin-Tihomirov. Aparatul de redre-
sare cu fanta FTS-I (p. 92). M. I.` Nichi$ov. Experientele cartografiei agricole in
U.R.S.S. (p. 95). L. Homorodi. Problemele sistemului nostru de proiectie, I (p. 99).
E. Honyi. Transformare intre doua sisteme de coordonate in baza relatiilor geo-
metrice (p. 110). P. Toth, Nivelmetre automate (p. 114). E. Regoczy. Unitati de ma-
surd (p. 126) P. Hrenko. Asupra citorva forme de relief ale peisajelor noastre I
(p. 128). L. Vitklyos. Ridicarea de puncte de detaliu prin intersectie simultana
(p, 132).
FEOAE3HSI H HAPTOrPA4)1451
(Moscova)
Nr. 8/1958: Problemele organizathlor sindicale in institutiile $i intreprin-
derile serviciilor cartografo-geodezice de stat (p. 3). 1. I. Entin $i V. I. Siniaghina.
Poligonometria de precizie cu raze luminoase (p. 8). M. N. Severov. Despre pre-
cizia determinarilor de longitudine a punctelor de ordinul I (p. 19). V. H. Galeev.
Determinarile astronomice pe continentul Antarctic in perioada Anului Geofizic
International (p. 22). M. S. Uspenski. Despre constructia semnalelor in raioanele
cu inghet ve$nic (p. 31). S. M. Lebedev. Verificarea metodei mecanice de fototrian-
gulatie (p. 40). V. I. Mihailov. Relativ la problema deformarii negativelor fotogra-
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
melor aeriene' (p. 44). D. A. Ianut$. Controlul sensitometric al calit5tii prelucrarii
in laborator a filmelor aeriene (p. 46). D. P. Berezin. Despre materialele cartogra-
fice ale silviculturii Si folosirea for la cartografierea topografice (p. 49). R. I.
Volpe. Despre legarea pichetilor malurilor apelor cu' numeroase caderi Si despre
reorezentarea pe hartile topografice a lacurilor mari de acumulare (p. 55). A. K.
Maloviciko. In legatur,5 cu m5surarea pe harti a linii.lor curbe (p. 59). A. V. Edel-
$iein. Citeva probleme in legatura cu scaderea pretului de cost a] lucrarilor de
redactare-intocmire Si editare (p. 61). O. A. Gherasimova. Obiectivii aerofotogra-
metrici Si metodele de verificarea for in strainatate (p. 69).
Nr. 9/1959: S. G. Sudakov. Principiibe generale de proiectarea retelelor geo-
dezice de stat (p. 3). N. I. Lebedinski. Prelucrarea matematica a grupelor de ob-
servatii (p. 12), P. I. Durneva $i A. I. Zaharov. Un nou teodolit de 301, - TT5
(p? 18). A. F. Bal.kanov. Nivelmentul modern (p. 27). N. A. Gusev. Co?npensitorul 11-
chid (p' 281. B. V. Troitki. Marcarea punctelor de reoerai fotogramatric (o. 33). S. V.
Cernook. Citeva probleme ale metodicii intocmirii hartilor geobotanice la scari
mici (p. 38). A. V. Borodin. Despre gravarea pe viniproz cu strat alb (p. 44).
I. A. Cernov-Gruzdev. Posibilitatile folosirii acrilatului la rid'carile cu planseta
(n. 48). Lu-Fu-kan. Nivelmentul hidrostatic minier (p. 50). V. G. Selihanovici.
Citeva probleme ale preciziei reprezentarii reliefu]ui prin curbe de nivel (n. 54),
Nr. 10/1958: Problemele imediate ale mecanizarii $i modernizsrii productiei
topografo-geodezice (p. 3). K. K. Skidanenko. Erorile accidentale corelativo-depen-
dente in m5suratorile geodezice (p. 7). N. N. Lebedev. Calculul preciziei necesare
retelei geo'dezice pentru ridicarile la scary mare a ora$elor Si teritoriilor indus-
trtale (n. 15). Z. S. Haimov. Despre deolasarea virfurilor semnalelor aeodezice sill)
actiunea vintului (p. 23). V. A. Veliciko. Determinarea vitezei luminii (p. 31). Z.
P. Tamutis. Despre compensarea unei drumuiri poligonometrice intinse (p. 35).
IV. I. Modrinski. Aplicarea calculu]ui cracovian la calculul coordonatelor puncte-
lor determinate prin intersectie inverse (p. 39). V. N. Gan$in. Intoemirea retelei
de constructie prin metoda intersectiilor unghiulare. (p. 43). G. P. Kra$eninnikov.
Despre precizia necesara determinarii inatimilor reperelor la ridicarea s!ereotooo.-
grafica (p. 46). 1. T. Antipov, Practica prelucrarii fotograinelor aeriene cu f=55
mm la aparatele s ierleofotogrametrice universale (p. 48). N. M. Pazelski. Practica
intocmirii fotoplanurilor la scara 1/10.000 pe baza fotoplanurilor vechi (o. 53).
A. I. Masuta. Despre precizi.a reprezenterii reliefului pe hartile topografice la
scara 1/10.000 editate de Directia Centrals de Geodezie $i Cartoarafie (n. 56).
L. A. Boaomolov. Descifrarea de laborator a vegetatiei iundrei (p. 60). T. D. Sal-
malova. Despre calculul suprafetelor statelor straine, continentelor. marilor si
oceanelor (p. 69). M. V. Radetkaia. Despre harti]e topografice pentru institutele de
'nvatamint superior (p, 74).
Nr. 11/1958: S. G. Sudakov. Problemele de baza ale dezvoltarii Si imbuna-
tatirii ulterioare a lucrarilor topografo-geodezice de importanta de stat (p. 3).
V. M. Nazarov, M. T. Prilepin, A. A. Ghenike $i V. S. Mihailov. Rezultetele veri-
ficarilor in teren a prototipului telemetrului cu lumina al TNIIGAiK (p. 12).
P. E. Lazanov. Verificarea geodimetrului Bergstrandt, tipul NASM 2A (p. 15).
M. I. Tiron Studiul erorilor formulelor Wening-Meines pentru determinarea de-
viatiilor de la verticals (p. 23). A. N. Lobanov. Folosirea ma$inilor electronice de
calcul la fototriangulatia spatiala (p. 29). A. N. Uspenski. Aparatura pentru pre-
lucrarea fobografica a materialelor aerofotogrametrice (p 42). R. I. Volpe. Despre
adunarea materialelor pentru redactarea hartilor topografice (n. 51). G. I. Tenta.
Lucrarile de redactare la intocmirea hartilor topografice in Intreprinderea Aero-
geodezica din Caucaz (p. 56). A. V. Edel$tein. Despre lucrarile de rationalizare in
unitatea $tiintifica de intocmire-redactare (p. 58). I. N. Guseva. Hartile geografice
generale alp statelor straine pentru $colile superioare (p. 89).
Nr. 12/1958: M. V. Reznicenko $i V. N. Si$kin. Sustinerea continua a initia-
tivei creatoare a inovatorilor Si rationalizatorilor (p. 7). A. S. Zinzin. Particulari-
t5tile masurarii unghiurilor in munti (p. 14). M. V. Avilov. Controlul lucrarilor ste-
reotopografice in Intreprinderile aerogeodezice din Moscova (p. 20). K. N. Gher-
tenova $i M. V. Abramova. Din practica desenarii reliefului unei regiuni putin
accidentate la stereo'metrul topografic (p. 28). A. G. Prohorov $i G. S. Korenev.
Din practice ridicarilor stereofotogrametrice la sc. 1/5.000 cu trasarea curbelor de
nivel la echidistanta de 1 m (p. 38). M. P. Sirotkin. Despre alegerea scarii ridica-
rilor topografice pentru proiectarea unei retele de ameliorare (p. 45). G. A. Ghin-
sburg. Despre problemele. cartografiei matematice in U.R.S.S. relativ la hartile Ia
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
seari mici (p. 4$). A. F. Voronina, Z. G. F.aibteva si E. E. Tedeler. Lucrarile car-
togralice la studierea de ansamblu a raioanelor semipustii (p. 53). N. A. Sokolova.
Cursuri de fotogrametrie in Praga (p. 57).
Nr. 1/1959: 0 noua etapa in dezvoltarea invatamintului geodezic mediu si
superior (p. 3). M. K. Kudriavtev. Un nou indreptar pentr,u ofiterii armatei_ sovie-
tice (p. 8). M. B. Rubis. Despre masurarea unghiurilor orizontale in punctele' de
triangulatie de ordinul II (p. 14). A. V. Butkevici. Despre compensarea intersectiilor
liniare (p. 21). R. N. Ghelman. Considerarea influentei nepresarii placii fotograiicl-
la ridicarile cu fototeodolitul (p. 31). K. K. Skidanenko. Despre inetodica determi-
narii unghiurilor longitudinale de inclinarea bazelor de fotografiere, propusa de
A. P. Fateev (p. 36). I M. Moncenko. Influenta focusarii lunetelor de vizare asupra
schimbarii axelor ae vizare (p. 39). B. N. Rodionov. Aerofotografierea acoperirri
fluviului Volga la nodul hidrotehnic Kuibisev (p. 45). L. M. Goldman. Despre folo-
sirea fotogramelor in culori la ridicarile topografice (p. 48). I. V. Gurevici. Citeva
probleme in legatura cu prega,tirea pentru editare a atlasurilor complexe si speciale
(p. 55). G. N. Baslavina. Despre sedinta plenary a comisiei atlasurilor nationale a
(Jniunii Geografice Internationale (p. 61). S. L. 1-lublarova. Masinile electronice de
ealcul universale in strainatate (p. 67).
Nr. 2/1959 : Problemele geodeziei si cartografiei in legatura cu rezolutiile
Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. (p. 3). P. E. Lazanov. Practica folosirii geodime-
trului Bergstrandt (p. 8). K. A. Laping. Precizia determinari lungimii laturilor in lan-
turile cu masuratori de unghiuri si laturi (p. 12). 1. M. Gherasimov. Rezolvarea ecua-
tiilor de conditie si a ecuatiilor de erori prin me,ioda completarii coeficientilor (p. 14).
G. M. Grinberg. Despre alegerea materialelor si a formelor sectiunilor transversale
a detaliilor pentru constructia semnalelor de triangulatie demontabile (p. 18). I. T.
Antipov. Relativ la problema prelucrarii fotogramelor aeriene la stereograful Dro-
bisev (p. 27). M. Al. Rusinov. Despre influenta placii de sticla de. presare asupra
variatiei astigmatismului obiectivilor aerofotogrametrici (p. 33). E. T. Zdobnikov.
Teodolitul de malty precizie TBO-1 (p. 35). 1. N. Kuznetov. Elementele teoriei nou-
lui obturator rapid al camer'elor aerofotogrametrice (p. 43). P. A. Ivankov. Despre
ridicarea topografica a ghetarilor (p. 48). A. F. Krucinin. Hartile regionale ale pA-
durilor (p. 51). E. G. Larcenko si I. G. Li~cinski. Despre folosirea nomogramelor
la ridicarile la scarf mari (1/1.000, 1/2.000, 1/5.000) (p. 56). A. N. Popov. Folosirea la
ridicarile combinate a reprezentarii reliefului de pe planurile existente (p. 60).
P. P. Popov. Gasirea centrului punctelor geodezice dupa metoda lui Marec (p. 61).
1. N. Ricikov. 0 noua metoda de intoemirea planurilor desenate (p. 64). K. A.
Bedenko. Intocmirea si pregatirea simultana pentru editare a originalelor hartilor
(p. 64). A. D. Aghibalov. Obtinerea. copiilor fotografice (p. 67). N. A. Sokolova.
Problemele marcarii punctelor dupa datele din strainatate (p. 68). I. A. Oknin.
Asupra mascarii pe placile transparente (p. 71). Nikolai Andreevici Urmaev (ne-
crolog) (p. 74).
PETERMANNS GEOGRAPHISCHE MITTEILUNGEN
(Gotha)
Nr. 2/1959: W. Bormann. Consideratii asupra modului de determinare car-
tografica (p. 140). K. Thorn. Capacitatea de informare si valoarea hartilor tematice
(p. 146).
Nr. 5/1959 : T. Bychawski. Viitorul constructiei de instrumente geodezice (p.
171). M. Rogulski. Electronica si automatica in fotogrametrie (p. 172). K. Szy-
prowski. Triangulatia orasului Opola (p. 176). W. Kuckiewicz. Cum a devenit poii-
gonometria de mare precizie, poligonometrie paralactica (p. 180). W. Janusz. Lun-
gimea drumuirilor poligonale (p. 182). J. Wojcik. Materiale plastice pentru desert
(p. 186). J. Dabrowski. Problema materialelor geodezice, I (p. 188). B. Sggut. Legea
agricola in Polonia, (p. 192). H. Skolimowski. Studiul geodeziei la Universitatea din
Londra (p. 195).
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
Nr. 7/1959.: B. Lacki. Directive de lucru pentru Asociatia Geodezilor Polonezi
(p. 249). B. . Szmielew. Probleme principale ale Biroului de Geodezie $i Cartografie
(p. 250). W. Klopocinski. Activitatea Asociatiei Geodezilor Polonezi in 1958/1959 (p.
256). F. Wloczewski $i M. Krajewski. Reteaua de triangulatie in Polonia II (p. 263).
E. Berezowski $i J. Stachyrak. Punct de vedere $i concluzii (p. 269).. S. Gorzynski.
Citeva probleme metodologice' $i, necesitatea studierii metrologies in Polonia, III
(p. 275).
Nr. 8-9/1959: Br. Laski. Asociatia geodezilor polonezi salute Comitetul per-
manent al Asociatiei Internationale a Geodezilor (p: 295). W. Sztompke. Al IX-lea
Congres International al AIG in Olanda (p. 297). A. Krynski. Lucrarile Comisiei de
amenajlri rurale ale AIG. (p. 301). P. Niemczyk. Progresul $tiintific $i tehnic in
fotogrametrie $i cartografie intre 1953-1958 (p. 307). M. Odlanicki-Poczobutt. Pla-
nuri de amenajare la al IX-lea Congres al AIG ?(p. 309). A. Czechowicz. Reci$tiga-
rea terenului in Olanda (p. 313). H. Kaspar. Probleme actuale ale fotogrametriei (p.
320). J. Zielinski. Geodezia $i satelitii artificiali ai pamintului (p. 328). S. Szancer.
Geodezia $i televiziunea (p. 332). T. Bychawski. Ma$ina electric! de calculat Z it
(p. 336). Z. Zabek $i J. Sledzinski. 0 expeditie pe paminturile albe (p. 344).
TPYJJbI MOCKOBCKOrO 14HCTI4TYTA I4HHKEHEPOB
I'EO9EI4I4 A3PO(pOTOC'bEMXH YI KAPTOFPA(DHI4
(Moscova)
Nr. 32/ 1958. A. F. Nesterov. Procedeul eel mai sigur de gasirea prelungirii
constructiei rectilinii (p. 3). V. D. Bol$acov. Cu privire la problema dependentei
preciziei volumului de calcul al lucrarilor agricole, de dimensiunea lungimii latu-
rilor retelelor patratice de nivelment (p. 9). 1. M. Konopaltev. Experimentarea re-
telei de nivelment trigonometric de precizie cu ajutorul teodolitului TB-i (p. 15).
N. P. Zakaznov. Inversorul de scary al fotoredresatorului (p. 35). A. N. Kuznetov.
Despre compararea metodelor Talcott $i Pevtov la determinarea latitudinii (p. 37).
G. D. Fedoruk. Experimentarea folosirii conditiilor de baza $i de azimut in con-
struirea triangulatiei (p.,41). V. S. Usov. Controlul liniaritatii $i stabilirea punctelor
pe aliniament cu ajutorul interferentei $i difractiei luminii (p. 61). E. 1. Soldatkin.
Harta de vinatoare a C'ehoslovaciei (p. 75). T. N. Popova. Cu privire la legile de
revarsare a lacurilor pe teritoriul cimpiilor partii rasaritene a Europei (p. 79).
S. S. Sudakova. Despre experienta intocmirii $i continutul hartii la scara 1 : 1.000.000
a raionului Moscova (p. 89). L. A. Bogoinolov. Problemele de baza ale descifrarii
topografice a fotogramelor aeriene ale regiunilor de tundra (p. 99). G. A. Karakulina.
Cu privire la teoria etalonarii comparatorului geodezic de interferenta (p. 125).
. Nr. 4/ 1959. M. Pateisat. Principiile de baza ale formarii cadrelor pentru
geodezie $i cartografie in Republica Democrat! Germany (p. 73). M. Bursa. Deter-
minarea dimensiunilor elipsoidului din retelele astronomo-geodezice europene (D. 77).
H. Weisse. Masurarea distantelor cu firul de invar (p. 81). E. Thum. Asupra cer-
cetarii preciziej hartii topografice la scara 1 :25.000, I (p. 87). K. Ullrich. Relatii
existente intre metodele de ridicare $i metodele de masurare in topografie (p. 90).
W. Rasche. Orien;tarea fotogramelor aeriene prin compararea fotograrnelor la foto-
triangulatia grafica imbunatatita, II (p. 93). Dittrich. Utilizarea fotogrametriei te-
restre pentru masurarea cubajelor in minele de carbuni (p. 96).
Nr. 5/1959: H. Rothe. Rolul sectiilor de, munci pentru califi-carea in geodezie
$i cartografie (p. 105). K. Neubert. Masurarea rationale a lungimilor mici, mijlocii
$i marl $i precizia maxima (p. 107). K. Szangolies. A cincea $edinty stiintifica a
Institutului de Constructii din Bucure$ti (p. 112). V. Kratky. Orientarea absolutes a
stereomedelului la stereoplanigraful Zeiss-Jena (p. 113). E. Haack, Mijlocul geogra-
74
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
 Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0
STAT
Declassified in Part - Sanitized Copy Approved for Release 2013/01/16 :
CIA-RDP80T00246A066400010004-0